Venirea primăverii și renașterea naturii sunt evenimente pe care românii le sărbătoresc, în ziua de 1 martie, oferind mărțișoare fetelor. Acest obicei este unul străvechi, iar, în 2017, Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO.
Ce simbolizează Mărțișorul
În prima zi de primăvară, românii oferă un obiect artizanal de care se leagă celebrul șnur colorat în fire albe și roșii. Obiectul este, apoi, agățat în piept pentru câteva zile, în funcție de cum cere tradiția. Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc, în special atunci când obiectele alese sunt trifoiul cu patru foi, potcoava, coşarul sau inima.
Totuși, descoperirile arheologice susțin că pe teritoriul României s-au descoperit amulete care ar putea semăna mărțișoarelor, de acum 8.000 de ani. Obiectele descoperite reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu și erau sub formă de coliere.
Specialiștii susțin că fiecare culoare simboliza un eveniment important: culoarea roșie reprezenta sângele rezultat din ritualurile de sacrificiu specific primăverii, iar culoarea albă reprezenta zăpada, puritatea, prospețimea. Astfel, cele două, puse laolaltă, reprezintă reînvierea naturii.
Mărțișorul își are ca simbol și credinţele şi practicile agrare din vechime, mai ales că Anul Nou, deci și Noul An Agrar, era sărbătorit, în trecut, la începutul lunii martie.
Legenda Babei Dochia
Zilele Babei sunt, conform tradiției populare, primele 9 zile ale lunii Martie, destinate Babei Dochia. În această perioadă, noul an agrar începea în stilul calendaristic vechi, iar Baba Dochia își ducea oile pe munte, reprezentând moartea și renașterea sezonieră a zeiţei agrare. În anumite părți ale țării, tradiția spune că Baba Dochia a fost prima care a tors firul Mărțișorului.
O altă legendă susține că pe vremea dacilor, firele șnurului erau albe și negre, iar Baba Dochia ținea numărul zilelor și nopților cu ajutorul acestora pentru a-și da seama când vine vremea să meargă cu oile la păscut. Din dorința de a-și pedepsi nora, Baba Dochia a trimis-o la râu să spele șnurul negru, dar, din cauza frigului năprasnic, norei i-au sângerat mâinile, iar șnurul a devenit roșu. Tocmai de aceea, șnurul roșu reprezintă sângele și sacrificiul.
Legarea șnurul de pomi
În anumite zone ale țării, cum ar fi Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei, părinții legau, în ziua de 1 Martie, o monedă de argint sau de aur la gâtul sau la mâna copiilor pentru sănătate în anul ce vine. Această monedă purta numele de mărţişor, mărţiguş sau marţ. În funcție de zonă, copiii purtau mărțișorul la gât sau pe mână 9 sau 12 zile, iar apoi îl legau de ramurile unor pomi fructiferi tineri.
Astfel, dacă pomului îi mergea bine, atunci și copilul urma să aibă un an bun. În prezent, șnurul legat de ramura unui copac tânăr reprezintă belșug în casele oamenilor și oamenii își pot pune o dorință. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice pentru a speria duhurile rele.
Firele albe și roșii ale mărțișorului reprezintă cele 2 anotimpuri
Firele mărțișorului, albe și negre, reprezintă împletirea anotimpurilor, iar răsucirea lor reprezintă „funia anului”. Cele două fire reprezintă și elemente contrare: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate.
Luna Martie poartă numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, simbolizând renașterea naturii. Numele lunii este cel care a influențat denumirea Mărțișorului, în detrimentul legendelor Babei Dochia sau ale Dragobetelor.
MULTUMESC FRUMOS!