Lăsata Secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului 2023 se sărbătorește pe 31 iulie, cu o zi înainte de începerea Postului Sfintei Marii 2023. In aceasta noapte Maica Domnului coboara pe Pamant si indeplineste dorinte.
Sfântul Ioan Gură de Aur, într-una din scrierile sale, spunea că atunci când postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte:
„Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de mâncăruri, dar nu ne ţinem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci. Nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti. Petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdem folosul postului”.
Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu sunt scopul principal al vieții noastre și recomandă ca fiecare creștin să ţină post după sufletul şi rânduiala sa. Din păcate, mulți dintre noi ne rezumăm doar la consumul alimentelor vegetale, deși știm că postul, în profunzimea lui, înseamnă și rugăciune, și smerenie, și înţelegere, și iubire față de aproapele, așa cum citim în cartea prorocului Isaia:
„Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu” (Isaia 58, 6-8).
Nu putem nega faptul că, există în jurul nostru o categorie de creștini pe care i-am putea numi, cu ghilimelele de rigoare, „urmăritori de sărbători” care așteaptă astfel de momente, precum lăsatul secului, doar ca să mănânce și să închine câteva pahare în plus – o închinare departe de cea „plăcută, cu evlavie şi cu sfială”, pe care ne-o recomandă Sfântul Apostol Pavel (Evrei 12, 28).
Așadar, înainte de Postul Adormirii Maicii Domnului și la orice lăsat de sec, în general, bine ar fi să mergem pe calea de mijloc, a echilibrului, armoniei şi a discernerii, pregătindu-ne într-un mod cât mai firesc pentru perioada binecuvântată care va urma. Să privim, mai degrabă, în această zi, spre cele cereşti, spre ţinta efortului nostru ascetic, spre „răsplata cea înaltă” de la Hristos şi neîntorcându-ne ochii sufletului şi ai trupului spre cele materiale şi trecătoare, după cum subliniază Sfântul Ioan Casian.
Creștinii ortodocși sărbătoresc luni, 31 iulie, Lăsata Secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului 2023, ultima zi în care credincioșii mai pot mânca de dulce.
Potrivit obiceiului popular, în această zi credincioșii pregătesc o masă îmbelșugată și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Tradiții și obiceiuri la Lăsata Secului pentru Postul Sf Marii 2023.
Lăsata secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului este marcată în fiecare an la data de 31 iulie în calendarul ortodox.
Postul Sfintei Marii sau Postul Adormirii Maicii Domnului este un post aspru, dacă ținem seama de faptul că Biserica Ortodoxa recomandă ajunare pană la ora 15:00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, ne cere să consumăm mâncare uscată.
Nici în celelalte zile, postul Adormirii Maicii Domnului nu este unul usor: marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la untdelemn și vin.
În Postul Sfintei Marii avem o singură dezlegare la pește, pe 6 august, când prăznuim Schimbarea la Față a Domnului, pe Muntele Tabor, potrivit creștiortodox.ro.
Postul Sfintei Marii este un post cu dată fixa, începe în fiecare an pe 1 august și se termină în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august).
Potrivit obiceiului popular, în ziua de Lăsata Secului pentru postul Sf Marii, credincioșii pregătesc o masă îmbelșugată și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți.
De Lăsata Secului, tradiția spune că finii trebuie să meargă la nași pentru a cere iertare. După împăcare, toată lumea se așează la masă și se bucură de mâncare de dulce. Așadar, de pe masă nu trebuie să lipsească plăcintele cu fructe și strugurii. Gospodinele obișnuiesc să adauge și stafide în desert, deoarece ele simbolizează sporul în casă, scrie ziarulevenimentul.ro.
În Ardeal, la asfințit, se fac focuri purificatoare pe dealuri, pentru a alunga spiritele rele. În Muntenia, femeile tinere fac plăcinte cu brânză și stafide, pe care le oferă soacrelor, pentru ca relația dintre ele să rămână dulce și în perioada postului.
Lăsata secului pentru Postul Sf Marii: Ce se dă de pomană în această zi
Lăsata secului. Această sărbătoare marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).
Singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare.
Primul Lasatul Secului este pentru carne si se tine in Duminica Infricosatei Judecati, iar celalalt este pentru oua, peste si lactate si se tine in Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.
In toate zonele rurale din tara Lasatul Secului de Pasti joaca un rol extrem de important.
Foarte multe traditii inca se tin. De exemplu, Lasata Secului de Pasti pastreaza traditii specifice inceputului unui an agrar, sarbatorit odata cu echinoctiul de primavara. Dupa cum spune si Profesorul Ion Ghinoiu, “prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul Secului si la Rusalii”.
Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in “Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana “Caii lui Santoader”.
Înainte de Adormirea Maicii Domnului, care este sărbătorită pe data de 15 august, există obiceiul de a da de pomană fructe și plante, în special struguri și spice de grâu. Această tradiție este cunoscută sub denumirea de „pomană de la Sfânta Maria” sau „pomană de la Sfânta Maria Mare”.
Aceasta este o practică specifică religiei creștin-ortodoxe și are loc în perioada postului Sfintei Marii (1-14 august). Credincioșii aduc, de obicei, fructe și plante proaspete la biserică, care sunt sfințite de către preot, iar apoi distribuite credincioșilor, ca un semn de binecuvântare și recunoștință pentru roadele oferite de Dumnezeu în această perioadă a anului agricol.
Această pomană are o semnificație spirituală, fiind o modalitate de a aduce mulțumire și de a înălța rugăciuni către Maica Domnului, cunoscută și ca Sfânta Maria, pentru protecție, binecuvântare și ajutor. În plus, această practică amintește credincioșilor de importanța recunoștinței față de darurile primite de la Dumnezeu și de comuniunea cu natura, care ne hrănește și ne susține în fiecare zi.
Este important de menționat că practicile și tradițiile pot varia în funcție de regiune și de comunitatea religioasă specifică, așa că aceasta reprezintă doar o descriere generală a obiceiului de pomană înainte de Adormirea Maicii Domnului.
