De-a lungul anului, creștinii ortodocși sărbătoresc mai multe Praznice Împărătești. Pe data de 2 februarie se prăznuiește sărbătoarea Întâmpinarea Domnului, o slujbă străveche care a luat naștere în urma multor evenimente nefericite.

Ce reprezintă sărbătoarea Întâmpinarea Domnului

Conform scrierilor religioase, primul eveniment a fost un cutremur, în anul 528, care a curmat viețile multor oameni în ținutul Antiohiei. La doar 13 ani, o epidemie de ciumă din Constantinopol a ucis o mare parte a populației. Pentru a cere ajutor lui Dumnezeu, în această perioadă au început să se țină slujbe speciale.

În această zi se binecuvântează lumânările, fiind cunoscută și cu numele de Aducerea la Templu a Pruncului Iisus sau ca Ziua Lumânărilor. În trecut, femeile care deveniseră mame mergeau la templu, la 40 de zile după naștere, și aduceau o pereche de turturele drept jertfă.

Astfel, Fecioara Maria L-a dus pe Iisus Hristos la templu, la 40 de zile după ce a născut, adică pe 2 februarie. Tocmai de aceea, până și în ziua de azi, părinții își duc copiii la biserică la 40 de zile după naștere, închinându-l la sfintele icoane. Astfel, copilul este dăruit lui Dumnezeu.

Întâmpinarea Domnului, o sărbătoare importantă. Ce trebuie să facem pe 2 februarie

Profeția lui Simeon

Un alt eveniment sărbătorit în această zi este cinstirea icoanei Maicii Domnului, numită „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „Profeţia lui Simeon”. În această icoană, Maica Domnului apare fără Iisus Hristos, străpunsă de șapte săbii în piept.

Rugaciune la Intampinarea Domnului

„Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Nascut si Cuvantul lui Dumnezeu, Care mai inainte ai fost vazut de prooroci ca prin oglinda, in ghicitura, si mai pe urma in aceste zile, Te-ai aratat ca prunc, purtat in bratele dreptului Simeon pentru mantuirea tuturor celor din Adam!

Cat de proslavita si de prealuminata este aducerea Ta in bratele Nascatoarei de Dumnezeu in biserica Domnului, si intampinarea Ta de catre batranul Simeon. Astazi cerurile se veselesc, si pamantul se bucura de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului si Imparatului nostru.

De demult Moise s-a urcat in munte ca sa vada slava Ta, dar nu a putut sa-Ti vada fata Ta, pentru ca i-ai aratat doar spatele.

In aceasta zi prealuminoasa a intampinarii Tale, Tu Te-ai aratat pe Tine Om, stralucind de nespusa lumina dumnezeiasca, ca impreuna cu Simeon sa Te vedem fata catre fata, sa Te pipaim cu mainile si sa Te primim in bratele noastre, ca sa Te cunoastem pe Tine ca Dumnezeu venit in trup.

Pentru aceasta, proslavim nespusa coborare a Ta, si marea Ta iubire de oameni, ca prin venirea Ta ai daruit acum bucurie cereasca neamului omenesc cazut de demult in pacat.

Iar pe noi pe toti, care praznuim Dumnezeiasca ta intampinare, invredniceste-ne sa Te intampinam pe Tine cu candelele credintei, sa privim cu ochii credintei dumnezeiasca Ta fata, sa te purtam in inimi, in toate zilele , ca sa ne fii noua Dumnezeu, si noi sa fim poporul Tau.

Slava milosardiei Tale, slava imparatiei Tale, slava purtarii Tale de grija, Unule Iubitorule de oameni, ca a Ta este imparatia si puterea si slava, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Parinte, si cu Preasfantul si Bunul si de viata facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin.”

Profeţia lui Simeon

“O, Fecioară Preacurată, sabie de amândouă părţile ascuţite va trece prin inima ta, când vei vedea pe Hristos Fiul tău răstignit pe lemnul Crucii, când îl vei vedea gol, străpuns la mâini şi la picioare şi mort; atunci mare jale va cuprinde sufletul tău şi ca o sabie ascuţită vor trece prin inma ta toate aceste necazuri”.

După cuvintele Sfântului Simeon, considerat cel mai de seamă prooroc al acelor timpuri, Apostolul Luca spune: ”După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s-au întors în cetatea lor, Nazaret. Iar Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste el”.

Obiceiuri populare de Întâmpinarea Domnului

Această zi mai poartă numele popular de Ziua Ursului sau Stretenie, nume provenit în urma multor superstiții create în jurul acestui eveniment. Fiind la limita dintre iarnă și primăvară, oamenii se bazau pe comportamentul urșilor pentru a face predicții meteorologice.

Una dintre aceste predicții era legată de venirea timpurie sau întârziată a primăverii. De asemenea, oamenii obișnuiau sa se ungă cu grăsime de urs pentru sănătate și protecție, fiind un ritual important mai ales în cazul copiilor. Se spune că cine se unge cu grăsime de urs, capătă puterea acestuia. Mai mult, persoanele sperioase erau afumate cu fire din blană de urs.

O altă superstiție era legată de vreme. Oamenii aveau credința că dacă ziua de 2 februarie este însorită, atunci ursul, ieșind din bârlog, se sperie de propria-i umbră și intră înapoi în bârlog, ceea ce prelungește iarna cu mai multe săptămâni.

Dacă, din contră, ziua este înnorată, atunci ursul nu se sperie de umbra lui, iar primăvara va veni curând. În plus, dacă ziua este călduroasă, atunci era un semn că așa va fi vremea până la Sfântul Gheorghe.

Stefania Zavod Istrate
Cu experienta de peste 3 ani in presa online, Stefania Zavod Istrate a tradus si adaptat materiale din limba engleza si a realizat materiale video. In prezent, lucreaza la propriul proiect pe YouTube, un canal de continut video tip vlog si este redactor pasionat de curiozitati si trucuri pe Agromedia.

    You may also like

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    More in Descoperă