Fiind considerat una dintre cele mai izolate zone locuite din lume, grupul de insule Tristan da Cunha se află în Oceanul Atlantic.
Tristan da Cunha nu are vecini la o distanță apropiată, ci la mii de kilometri distanță, cum ar fi insula Georgia de Sud, aflată la 2618 km depărtare.
Tristan da Cunha se localizează la 3658 km depărtare de Antarctica, 2816 km de Africa de Sud și 3240 km de America de Sud.
Făcând parte din teritoriul britanic de peste mări, asemenea regiunii Sfânta Elena, Ascension, Tristan da Cunha conține mai multe insule.
Printre acestea, se află insula principală cu același nume, de 98 km², două insule nelocuite numite Insula Inaccesibilă și Nightingale, dar și Insula Gough, situată la 395 km depărtare.
Istoria grupului de insule Tristan da Cunha
Exploratorul portughez Tristão da Cunha a fost cel care a descoperit insulele pentru prima dată, în 1506, dar nu a putut ancora din cauza apelor neliniștite.
Acesta a numit insula principală după propriu nume, Ilha de Tristão da Cunha, numele fiind schimbat mai târziu de englezi pentru o pronunție mai ușoară.
Primele așezări ale insulei datează de abia din 1810, atunci când insula a început să fie locuită de patru bărbați, dintre care doar unul a supraviețuit, devenind fermier.
Transportul către și din Tristan da Cunha
Faptul că insulele sunt atât de izolate și distanțate de alte așezări, își pune amprenta, bineînțeles, și asupra transportului.
Tristan da Cunha nu este disponibilă pentru transportul aerian, deși ar exista o legătură cu aeroportul Saint Elena.
Această legătură a fost folosită de trei ori în ultimii 14 ani, așa că aeroportul și-a retras serviciile.
Trei vapoare vizitează în mod regulat insula principală, venind cam o dată pe lună, dar există și vizite ocazionale ale altor vapoare.
Cum trăiesc oamenii pe Tristan da Cunha
Așa cum era de așteptat, localnicii insulei trăiesc o viață foarte liniștită, bazându-se, ca economie, pe agricultură.
De asemenea, insula își crește veniturile și din turism, deși transportul către locație îngreunează situația.
„Oamenii își imaginează că purtăm haine din stufăriș”, povestește poștărița localității.
Localnicii folosesc culturile de cartofi ca pe o asigurare: „Dacă, dintr-o dată, lumea ar lua-o razna, iar banii n-ar mai avea valoare, noi tot am avea legumele de bază”, susține un locuitor al insulei.
Aș mânca în fiecare seară cartofi, fierți, copți, piure, îndesați într-un miel, sub formă de “snislens”, prăjiți în cocă și serviți cu dulceață sau combinați cu stafide, sub formă de budincă!, povesește un fermier.
Întrebați dacă s-ar sătura vreodată de cartofi, locuitorii insulei au răspuns negativ. Aceștia au spus că în Tristan da Cunha se găsesc mereu cartofi.
Unicitatea Insulei Tristan da Cunha a atras atenția multor scriitori. Printre aceștia, se numără Jules Verne, care a introdus localitatea în cartea Copiii căpitanului Grant.
Edgar Allan Poe a dedicat un întreg capitol insulei, în cartea The Narrative of Arthur Gordon Pym of Nantucket, publicată în anul 1838.
