Există multe situații în care cultura de castraveți este afectată de boli, iar, cel mai adesea, primul simptom este legat de îngălbenirea frunzelor. În plus, frunzele pot avea pete ciudate sau se pot ofili.
Pentru a evita astfel de situații, trebuie să ținem cont de motivele pentru care se ajunge aici și să încercăm toate măsurile de prevenție necesare, având, astfel, o cultură sănătoasă și roditoare în fiecare an.
Frunze îngălbenite la castraveți – Cauze
În cazul în care vă confruntați cu această problemă, vă prezentăm câteva dintre posibilele cauze ale îngălbenirii frunzelor:
Lipsa luminii
Dacă frunzele galbene sunt la baza tufei, acesta este un semn care scoate în evidență că plantele au fost răsădite prea aproape una de altă și că nu au parte de lumină. În acest caz, frunzele galbene, de la baza solului, trebuie eliminate, nefiind o cauză care să afecteze calitatea sau volumul rodului.
Udări inconsistente
Tufele de castraveți au nevoie de apă, însă frunzele galbene ar putea fi un efect al udărilor inconsistente, fie prea dese, fie prea rare. Conform specialiștilor, în timpul zilelor secetoase, castraveții trebuie udați zilnic, folosind o cantitate de apă optimă pentru a hidrata bine și rădăcinile. În perioadele normale, mai răcoroase sau ploioase, castraveții se udă de 3 ori pe săptămână.
Udările rare pot cauza îngălbenirea frunzelor, iar cele dese pot cauza putrezirea rădăcinilor care vor avea același efect.
Apariția bolilor și dăunătorilor
Verticiloza sau fuzarioza pot fi bolile al căror efect este îngălbenirea frunzelor la castraveți. Bolile apar atunci când există schimbări bruște de temperatură și pot afecta întreaga tufă, pierzând, astfel, recolta.
Printre cei mai cunoscuți dăunători ai castraveților regăsim păianjenul roșu comun și musculița albă. Acești dăunători de hrănesc cu sucul frunzelor castraveților, fiind, în acest caz, nevoie de tratarea corespunzătoare.
Lipsa substanțelor nutritive
Iată cum se manifestă frunzele de castraveți în funcție de tipul substanțelor nutritive de care au nevoie:
- magneziu și potasiu – se usucă marginile frunzelor
- fier și mangan – pe frunzele îngălbenite rămân linii verzi
- cupru – frunzele se îngălbenesc în partea de sus
Care sunt soluțiile optime
Rotația culturilor
Printre cele mai importante reguli ale rotației de cultură în cazul castraveților se află plantarea lor în spații diferite, de la an la an și evitarea plantării pe un spațiu unde anul trecut au fost plantați dovlecei sau dovleci, fiind plante expuse la aceiași dăunători.
Programul optim de udare
Cultura de castraveți are nevoie de multă apă în perioadele secetoase. Specialiștii recomandă mulcirea solului atunci când udările zilnice nu sunt posibile, ajutând la menținerea umidității în sol.
Fertilizarea solului
Pentru a oferi solului cantitatea optimă de potasiu de care are nevoie, puteți folosi cenușa de lemn, aplicată la gropița tufei.
Faceți udări profilactice
Profilaxia este un mod optim de a soluționa această problemă. Udările profilactice se pot face în mai multe feluri.
Spre exemplu, se poate folosi o soluție formată din 10 litri de apă, un litru de lapte și 20g de săpun de rufe. Soluția se folosește atunci când apar primele 4 frunze, repetând-o de 3 ori pe lună.
O altă variantă ar fi înmuierea unei pâini într-o găleată cu 10 l de apă. După 12 ore, pâinea se fărâmițează și se adaugă puțin iod, folosind soluția de 2 ori pe lună pe parcursul verii.
A treia variantă este folosirea unei linguri de bicarbonat de sodiu într-o găleată cu apă, o soluție care se folosește la udare, la începutul verii împotriva bolilor fungice.
