Cum se cultivă păstârnacul și ce beneficii are pentru consum

04.09.2021
Cum se cultivă păstârnacul și ce beneficii are pentru consum

Păstârnacul a fost cultivat încă de acum 4000 de ani, înainte ca omul să introducă în cultură cartofii, fiind originar din Europa, unde crește și în ziua de astăzi sălbatic, în zonele joase.

Asemănător culturii morcovului, păstârnacul este o legumă care prezintă multe beneficii pentru sănătate. În păstârnac se regăsesc: vitaminele B1 şi B2 şi mai ales vitamina C (30 mg/100 grame produs), săruri de potasiu, fosfor și siliciu.

Cum se cultivă păstârnacul – factori de mediu

Semințele păstârnacului germinează la o temperaură de 1-2 grade Celsius, ceea ce face posibilă înființarea culturii prin semănat încă din perioada toamnei.

Plantele răsar la aproape două săptămâni după semănat, atunci când condițiile de temperatură (8-10 grade Celsius) și umiditate (70-75% din capacitatea de câmp) sunt optime.

Pentru creștere, temperatura optimă este de 18-20 de grade Celsius, însă are nevoie de umiditate constantă și de irigări în perioade secetoase. Solul trebuie să fie fertil, fiind nevoie de mult gunoi de grajd (40-50 de tone la hectar). Astfel, solul optim este bogat în humus și lucrat adânc.

Pregătirea terenului

În perioada toamnei, solul se fertilizează cu fosfor și potasiu, iar arăturile se fac la adâncime de 25-30 cm. Apoi, solul trebuie nivelat și erbicidat înainte de însămânţare cu 6-7 zile.

Terenul trebuie modelat, fie în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm, fie în biloane mari.

Înființarea culturii

Păstârnacul se cultivă prin semănare, fie primăvara, cu câteva zile mai devreme decât morcovii, fie toamna târziu, înainte de primul îngheț. Semănatul se face manual, în benzi de 4 rânduri, echidistante, la interval de 30-35 cm, cu distanţa între benzi de 50 cm.

Lucrări de întreținere

La câmp, unde suprafețele sunt mari, semănatul se efectuează cu maşina, fie pe teren plan, în rânduri echidistante, la interval de 50 cm, fie pe teren modelat, câte 3 rânduri pe stratul înălţat, la 40 cm distanţă între ele şi cu zone de protecţie la rigole de 12 cm.

Adâncimea necesară este de 1,5-2 cm. Imediat după ce s-a semănat, este necesară o lucrare de tăvălugit. Buruienile trebuie eliminate, pe cale chimică, prin erbicidare, prima dată imediat după semănat, fără încorporare în sol.

Cum se cultivă păstârnacul și ce beneficii are pentru consum

Plantele se răresc, o dată sau de două ori, lăsând, la final, pe rând la distanţă una de alta la 7-8 cm, asigurând o desime de circa 200.000 de plante la hectar.

Cele mai des întâlnite boli la culturile de păstârnac sunt: mana (Plasmopara pastinacae) şi pătarea frunzelor (Cercospora apii), iar cel mai periculos dăunător este molia morcovului (Depressaria nervosa).

Recoltarea

Pentru început, se va recolta păstârnacul provenit din semănături de toamnă și apoi cel din primăvară. Această lucrare este mai dificilă, din cauza înrădăcinării adânci.

Așadar, mai întâi, rădăcinile trebuie dislocate, apoi smulse și curățate de sol.

Beneficii păstârnac

În compoziția păstârnacului regăsim vitamina A, C, B1, B2, folaţi, acid folic, săruri minerale şi oligoelemente de potasiu, fier, calciu, cupru, brom, iod, uleiuri volatile, terpene, pinene, apeină, lignină, zaharuri, amidon şi fibre.

Acesta are acţiune diuretică, depurativă, antioxidantă, tonică, antireumatismală, antipiretică, antitoxică, emenagogă, sedativă şi stomahică.

Păstârnacul este bogat în fibre solubile care pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol și scad șansele apariției diabetului. În plus, fibrele previn constipația și tulburările gastrointestinale, îmbunătățind digestia.

Datorită conținutului de potasiu, păstârnacul reduce tensiunea arterială și stresul asupra inimii. Mai mult, datorită nivelurilor ridicate de folat din păstârnac, se reduc nivelurile de homocisteină din sânge.

Păstârnacul conține și acid ascorbic, prevenind degenerarea maculară legată de vârstă, asemenea antioxidanților care protejează ochii de daunele cauzate de lumina soarelui.

Conținutul de antioxidanți, vitamina C și vitamina E, păstârnacul neutralizează radicalii liberi, contribuind la stimularea producției de celule albe din sânge care ajută la formarea colagenului, unul dintre blocurile de bază ale corpului.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *