Învierea Domului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare creștină. Această sărbătoare oferă omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Ziua de Paște, sărbătorită mereu într-o zi de Duminică, este întâmpinată cu veselie și bucurie.
După ce în Săptămâna Patimilor s-a ținut post cu strictețe, în această zi, creștinii pot mânca din delicioasele preparate culinare specifice acestei sărbători.
În noaptea de sâmbătă spre Duminică, oamenii sunt așteptați la slujba de Înviere, unde, la miezul nopții, înconjoară biserica de trei ori, cântă Hristos a Înviat și iau lumina sfântă de la preot, pe care o aduc acasă.
Obiceiuri populare în prima zi de Paște
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din Țara Moților este acela de a fura toaca din Biserică. Tinerii se împart în două tabere: cei care o păzesc în cimitir și cei care trebuie să o fure. Pierzătorul are datoria de a pune la cale un mare ospăț din care, bineînțeles, se înfruptă toți prietenii.
În Transilvania, se poartă obiceiul stropitului. Băieții merg în vizită la familiile care au fete tinere și le stropesc „ca să nu se veştejească”. Prin acest obicei, tinerii se vizitează și se bucură de sărbătoare împreună.
Una dintre cele mai deosebite tradiții religioase se ține în zona Câmpulung Moldovenesc, unde creștinii merg la biserică, în dimineața zilei de Paște, cu un coș plin de bucate. Oamenii se așează în cerc, în curtea bisericii, cu lumânările aprinse în mână și coșul la picioare, așteptând preotul să sfințească bucatele.
În coș se află o farfurie pe care sunt așezate simboluri: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestora se află ouăle roșii, pasca, pește afumat, brânză, șuncă și prăjituri.
În Maramureș, copiii colindă prin vecini dimineața pentru a vesti Învierea Domnului. Aceștia primesc ouă roșii în schimb.
În noaptea de Înviere, în Bucovina, fetele se duc în clopotniță și spală limba clopotului cu apă curată. Apoi, dimineața, se spală cu această apă ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Tinerii merg la casele fetelor care le sunt dragi și le dăruiesc flori. Fata, dacă are aceleași sentimente, îi dăruiește un ou roșu.
În Moldova, oamenii se spală dimineața cu apa în care au pus un ou roșu, unul alb și un ban de argint pentru a fi sănătoși tot anul.
Alte tradiții în ziua de Paște
În ziua de Paște nu trebuie să dormi pentru că, se spune, o să dormi tot anul și vei avea ghinion. La slujba de Înviere, trebuie să porți o haină nouă, având un rol purificator.
Lumânarea adusă de la biserică în noaptea Învierii trebuie să stea tot anul în casă și aprinsă la boală sau supărare.
Prima dată, la masa de Paște, trebuie să mănânci un ou, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea. Ca să nu transpiri tot anul, se spune că, în ziua de Paște, nu trebuie să mănânci oul cu sare.
Dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile, până la Înălțare, și acesta nu s-a stricat, atunci vei avea noroc tot anul.