Ce să faci în săptămâna de după Rusalii. Ce este Marțea Trăsnetului și Joia mânioasă

18.06.2021
Ce să faci în săptămâna de după Rusalii. Ce este Marțea Trăsnetului și Joia mânioasă

Rusaliile reprezintă o sărbătoare creștină foarte importantă pentru ortodocși, simbolizând coborârea Duhului Sfânt peste ucenicii lui Iisus Hristos. După Rusalii, urmează o săptămână la fel de importantă care, în popor are propriile tradiții. Se zice că cine lucrează în săptămâna de după Rusalii va fi pedepsit de iele.

Ce se face în săptămâna de după Rusalii

Ziua de luni după Rusalii reprezintă comemorarea morților, spunându-se că au ostenit pe drumuri și li s-au bășicat picioarele. Lunea Încurcată este o altă sărbătoare din Calendarul popular, în a doua săptămână după Rusalii. Este ziua când ”apar din nou duhurile aerului, rătăcite”, care ar putea să-și interfereze nefast căile cu cele ale oamenilor. În această zi nu se lucra, crezându-se că altfel ”se încurcă” (se constipă) vitele și mor.

Unul dintre obiceiurile uitate se numea Iarba verde. În ziua de luni, din a doua săptămână care urmează după Duminica Mare, oamenii mergeau la câmp, mâncau obligatoriu ceapă verde, beau vin amestecat cu pelin și petreceau până târziu. În zorii acestei zile, se scotea frunzarul, ramura verde pusă în streașină în Sâmbăta Rusaliilor.

Marțea Rusitorilor, Marțea Morților, Marțea Trăsnetului

Marțea Trăsnetului este simbolică pentru temerile pe care țăranul le avea în legătură cu bunul mers al roadelor câmpului. Acum se făcea și marea despărțire de morții familiei. Conform calendarului popular, sărbătoarea cădea în a doua sau în a treia săptămână după Rusalii.

Următoarea zi, Marțea Rusitorilor sau Marțea Morților, reprezenta un alt motiv de sărbătoare. Era o sărbătoare de sezon. Cunoscută și ca Marțea Trăsnetului, era simbolică pentru temerile pe care țăranul le avea în legătură cu bunul mers al roadelor câmpului. Acum se realiza și marea despărțire de morții familiei.

Se spală marți după Rusalii?

Marţi după Rusalii nu se lucrează, ca protecţie faţă de trăznete, lovituri. Joia ”mânioasă, necurată, a iepelor” sau ”buciumul Rusaliilor” se ţine ca protecţie a treburilor gospodăriei şi culturilor de grindină iar a oamenilor, de boli.

Se spune că în această zi, precum și toată săptămâna după Rusalii nu e bine să speli.

”Miercurea Bălţatelor”

Ziua de miercuri este ziua bălțatelor.  E o zi magică, în care se culeg plante bune de leac şi de dragoste.

Fermecătoarele încercau încă din zorii zilei să ia mana câmpului şi laptele vitelor, iar femeile suflau în bucium, ca să le îndepărteze vrăjile. Se povesteşte că, în noaptea aceasta, înfloreşte feriga. Tot acum înfloreşte şi se scutură floarea de alun, iar cine o culege şi o bea scapă de orice boală.

Alte practici şi obiceiuri magice cu un pronunţat caracter vindecător amintesc despre atingerea vitelor cu frunze de leuştean pentru a le proteja de strigoi, precum şi de împodobirea ferestrelor, uşilor şi porţilor cu această magică plantă, care apără oamenii de sufletele rătăcitoare şi spiritele malefice. Tot despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.

Prin satele de altădată, se descânta leuștean, pelin și boz, în seara de ajunul Ispasului și se punea la picioarele oilor și celorlalte animale, ca să nu le fie luat laptele și să nu li se întâmple alte rele. Pentru a împiedica accesul strigoilor, la poarta curții și la intrarea în grajd, se punea rug de măceș și leuștean.

Joia Moșilor sau Joia Mânioasă era menționată în Calendarul popular în prima săptămână după Rusalii. I se mai spunea și Pietrele lui Sfântul Petre. Această zi era ținută ca oamenii să fie feriți de boale și de piatră. Se spunea că ”e așa de mânioasă, că fierbe apa în piatră”. Prin unele sate, se ținea de teama grindinei și a ielelor. În general, nimeni nu caută a se supăra în această zi, ”că supărat va fi tot anul și treburile gospodăriei lui îi vor merge tot pe dos”.

Prima Vineri după Rusalii se ţine de la amiază pentru protejarea de tunete, grindină, vifore, iar sâmbăta de după Rusalii, numită şi ”Sâmpetru de vară” sau sărbătoare lupilor” se ţine ca apărare de grindină şi de lupi. Tot acum, se dau de pomană colaci, lumânări şi mere. Ultima zi din săptămâna de după Rusalii, ”stoborul Sâmpetrului” sau ”duminica tuturor sfinţilor” se ţine pentru apărare de rele, pentru apărarea recoltelor şi a turmelor.  

”Sâmbăta Pietrii sau Sâmbăta Rusitorii cadea la șapte, după credința altora, la nouă zile după Rusale, numărând și ziua Rusalelor. Cu Rusitorile se încheia sărbătoarea Rusalelor”, scria  etnologul S. Mangiuca. Sâmbăta pietrii se ținea ca să nu bată piatra.

Prin unele sate, exista credința conform căreia, în această sâmbătă, morții se reîntoarnă în sânul familiei lor. De aceea se dă pomană morților înainte de răsăritul soarelui.  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *