Varza kale poartă denumirea oficială de Brassica oleracea și face parte din familia Cruciferelor, alături de varză, broccoli, conopidă, gulie, muştar, ridichi.
Deși este un soi mai puțin cunoscut în România, varza kale, denumire provenită din limba engleză, este considerată un superaliment datorită conținutului de vitamine și minerale.
Varza kale este cunoscută sub alte denumiri în funcție de locul unde este cultivată. Așadar, în germană se numește Grünkohl, Chou frisé în franceză, Verza în italiană şi Berca col în spaniolă.
În zona Mării Mediterane, de unde își are proveniența, varza kale crește în mod sălbatic, iar, în prezent, este cultivată în statele din vestul Europei, America de Nord şi Orientul Indepărtat.
Cultivarea verzei kale – factori de mediu
Având un sistem radicular mai puțin dezvoltat, varza kale are nevoie de multă apă pentru a se dezvolta corespunzător, în special în perioadele și zonele secetoase.
În primul an de la plantare, tulpina verzei kale ajunge la o înălțime de de 1-1,5 m, urmând ca mugurii prezenţi pe tulpină să formează lăstarii floriferi cu flori galbene în formă de cruce, începând cu cel de-al doilea an.
În ceea ce privește temperatura și lumina, varza kale nu este o plantă pretențioasă. Temperatura ideală de vegetație este cuprinsp între 15 și 17 grade Celsius, însă rezistă și la temperaturi de 5-10 grade Celsius.
Varza kale are nevoie de multă apă, în special în perioadele în care nu plouă.
Plantarea se face prin semănare, în perioda iulie- august, direct în straturi. Recoltarea se face din toamnă până în primăvară. Kale se plantează pe un sol bogat, la distanță de 45×45 cm (rânduri x plante).
Deși este o plantă rezistentă la temperaturi joase și la boli, nu putem spune același lucru în ceea ce privește dăunătorii. Cei mai periculoși sunt ploşnita verzei, afidele, omizile, larvele, fluturele alb al verzei.
Varza kale se dezvoltă armonios în preajma altor plante precum ceapa, arpagicul, usturoiul, prazul, mărarul, fasolea, sfecla, ţelina, spanacul, tagetele, gălbenelele, conduraşii, limba mielului, rozmarinul, muşeţelul, lavanda, isopul, menta, thymusul, anasonul, busuiocul, salvia, cânepa, muşcatele.
În schimb, nu se recomandă cultivarea ei în jurul muştarului, ridichiilor, roşiilor, ardeilor, cartofilor, vinetelor și viţei de vie.
Kale – beneficii
Varza kale este un superaliment, conținând multe vitamine și minerale și având numeroase beneficii pentru organism. Conține foarte puține calorii și grăsimi, fiind indicată în diete.
În aproximativ 70 de grame de varză kale, regăsim următoarele cantități de vitamine și minerale din doza zilnică recomandată (DNZ): vitamina A: 206% din DZR, vitamina K: 684% din DZR, vitamina C: 134% din DZR, vitamina B6: 9% din DZR, mangan: 26% din DZR, calciu: 9% din DZR, cupru: 10% din DZR, potasiu: 9% din DZR, magneziu: 6% din DZR.
În plus, varza kale conține 3% sau mai mult din DV pentru vitamina B1 (tiamină), vitamina B2 (riboflavină), vitamina B3 (niacină), fier și fosfor. Cele 70 de grame conțin 33 de calorii, 6 grame de carbohidrați (dintre care 2 sunt fibre) și 3 grame de proteine.
Varza kale este bogată în antioxidanți, precum beta-carotenul și vitamina C, dar și diferiți flavonoizi și polifenoli. Varza kale ajută la scăderea colesterolului, datorită sechestranților de acid biliar, reducând și riscul apariției bolilor de inimă.
Cum se poate consuma
Specialiștii recomandă consumul verzei kale în stare crudă, în sucuri, smoothie-uri sau salate. În cazul în care gustul nu este pe placul tuturor, puteți folosi varza kale în ciorbe sau preparate calde, alături de alte legume și carne.
