Fostul Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat, înainte de a fi urmărit penal de DNA și de a fi demisionat din funcția sa, că producția agricolă a României, deși nu la fel de bună ca cea de anul trecut, este stabilă. Fostul Ministru a declarat că recolta este destul de mare, fiind de ajuns și pentru exporturi.
Anul agricol 2021/2022 se încheie cu o producție stabilă
Adrian Chesnoiu a comunicat că producția agricolă din acest sezon nu va atinge recordul producției de anul trecut.
„În momentul de faţă am văzut o bună parte din ţară şi discut foarte mult cu fermierii noştri. Culturile aş putea să le cataloghez ca fiind bune în prezent. Evident, sunt diferenţe de la regiune la regiune şi sunt şi situaţii, mai ales în estul ţării, unde a plouat mai puţin şi pe alocuri culturile nu arată foarte bine. (…)
Eu cred că vom închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care ne va aduce şi un excedent de export, dat fiind faptul că producem în general mult mai mult decât avem nevoie. Evident, ne dorim ca această cantitate, o mare parte din ea, să rămână în ţară, să fie procesată în ţară, să dăm valoare adăugată materiilor prime, dar sunt totuşi 6 luni de când am preluat Ministerul Agriculturii, iar programele pe care le-am conceput şi modul în care începem să realizăm complementaritatea dintre programele naţionale şi fondurile europene cred că îşi vor arăta pe deplin efectele în anul următor”, a declarat Chesnoiu, pentru Agerpres.ro.
Fostul ministru a susținut că producția nu este la fel de mare în acest an din cauza condițiilor climaterice, fiind așteptate schimbări de la zi la zi.
„Niciodată n-o să mă auziţi că fac estimări până când nu închidem oficial campania. Noi nu lucrăm cu estimări, producţia se măsoară în cantităţi finale, pentru că poţi să te trezeşti astăzi să estimezi ceva şi mâine să te trezeşti, doamne fereşte, cu fenomene meteo pe care n-aveai cum să le prevezi. Eu repet că va fi o producţie stabilă, nu cu diferenţe foarte mari faţă de anul trecut”, a completat Adrian Chesnoiu pentru sursa citată.
Lipsa ploilor cauzează instabilitate pentru culturile din țară
Fostul șef MADR a enumerat și județele unde producția este foarte mică, din cauza lipsei precipitațiilor, printre cele mai afectate fiind Vaslui, Bârlad, Iaşi, cele din estul țării și din zona Bărăganului.
„Acum au venit ploile, au căzut cantităţi bune de apă, dar trebuie să vedem până la final. Nu se ştie dacă nu ne trezim cu o perioadă în iulie numai cu temperaturi foarte mari.
Dar, ceea ce este foarte important, este că această perioadă instabilă pentru majoritatea statelor la nivel internaţional, în România va fi caracterizată, cred eu, de stabilitate şi asta, pe de o parte, ca urmare a nivelului stabil al producţiilor, iar de partea cealaltă a programelor de sprijin pe care le-am acordat fermierilor.
Nu în ultimul rând, chiar dacă, cumva, costul de producţie a crescut şi nivelul preţurilor veniturilor fermierilor a crescut şi probabil va compensa aceste costuri”, a completat Chesnoiu pentru sursa citată.
Următorul sezon agricol va fi plin de provocări
Anul următor va fi unul plin de provocări, conform fostului ministru, din cauza presiunii exercitate la nivel internaţional pe materiile prime agricole.
„Trebuie însă să fim foarte atenţi şi aici lucrăm intens, la pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi un an în care maturitatea sectorului agroalimentar din fiecare stat membru va trebui să-şi arate cu adevărat reperele şi indicatorii de stabilitate.
Va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole, care, iată, după 24 februarie, după agresarea Ucrainei de către Rusia, au devenit materii prime strategice şi influenţează până la urmă toate politicile internaţionale şi de aceea noi am luat nişte măsuri din timp.
Am venit cu atragerea unor fonduri din alte surse, destinate altor domenii de activitate, către agricultură, către fermieri, către industria alimentară românească, astfel încât să putem să majorăm sprijinul pe care îl acordăm fermierilor noştri. Dau un exemplu: acele microgranturi şi granturi de capital de 300 de milioane de euro.
Evident, nevoia este mult mai mare, dar am adus aceste 300 de milioane către sectorul agroalimentar. Facem eforturi să majorăm suma alocată. Sunt în discuţii cu domnul ministru Boloş (Marcel Boloş – ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene n.r.) să vedem dacă reuşeşte să identifice alte surse de finanţare prin care să putem să direcţionăm către cei care au depus în sesiunea de microgranturi şi granturi de capital de lucru tocmai încheiată”, a declarat fostul ministru, conform Agerpres.ro.
Fermierii vor avea nevoie de independență energetică
Fostul ministru a adus în discuție și parteneriatul semnat cu Ministerul Energiei pe componenta Fondului de Modernizare, prin care o parte din bani vor ajunge la fermieri și la industria alimentară pentru a asigura independența energetică.
„Asigurarea independenţei energetice, din punctul meu de vedere, pentru fermierii noştri va fi cheia succesului. Dacă ne uităm la sectorul legumicol şi pomicol şi ne imaginăm un fermier care are 2.500 – 3.000 de metri pătraţi de solarii, de spaţii acoperite, dacă îşi asigură energia termică cu care să încălzească solarul, costurile scad foarte mult şi atunci el devine viabil, iar cetăţenii români se pot bucura de produse proaspete şi de calitate.
De partea cealaltă, este foarte important ca şi industria alimentară să-şi dezvolte capacităţi de asigurare a energiei, pentru că eliminarea unui astfel de factor de cost va conduce în viitor la viabilitatea şi eficacitatea acestui sector”, a completat acesta.
Anul trecut, România a produs peste 27,79 milioane de tone de cereale, cu 9,637 milioane de tone mai mult decât în 2020.
