Succesiunea este un proces care multora le poate da bătăi de cap, mai ales în momentul în care nu cunosc foarte multe detalii despre ceea ce reprezintă acest proces. În cele ce urmează veți putea fala toate detaliile de care aveți nevoie pentru a putea demara această procedură în termeni corecți.
Ce este succesiunea și cum se realizează
Procedura de succesiune a unei persoane decedate este un proces complex, iar există situații în care dreptul la moștenire poate fi pierdut. Potrivit legii, dacă un moștenitor nu își exercită dreptul de opțiune succesorală într-un anumit termen de la decesul persoanei pe care o moștenește, el își poate pierde dreptul la moștenire. Este important de menționat că succesiunea nu este obligatorie și conform legii, poți renunța la acest drept.
Articolul 700 din Codul Civil stabilește un termen de 6 luni de la data decesului, în care moștenitorul legal trebuie să declare opțiunea sa succesorală, adică să decidă dacă acceptă sau renunță la moștenire. În cazuri de forță majoră, termenul poate fi prelungit cu încă 6 luni, dacă moștenitorul nu a putut exercita dreptul său la succesiune.
Acceptarea succesiunii se realizează prin demararea procesului de moștenire, în timp ce renunțarea la succesiune reprezintă un act juridic, o declarație scrisă prin care moștenitorul afirmă că renunță la bunurile materiale care i s-ar fi cuvenit din moștenire.
Dacă un moștenitor cunoștea faptul că are dreptul la moștenire, dar nu a renunțat oficial la succesiune și nici nu a luat o poziție în termen de un an de la decesul persoanei decedate, el poate pierde dreptul la moștenire. Cu toate acestea, în decursul acestui an, moștenitorul poate decide în orice moment să accepte succesiunea, cu excepția cazului în care alți moștenitori legali au acceptat deja moștenirea înaintea sa.
În ceea ce privește moștenirea părinților, frații și surorile au drepturi egale. Conform legii, bunurile materiale ale defunctului se împart în părți egale, proporțional cu numărul de copii al persoanei decedate. Atât copiii născuți în căsătorie, cât și cei născuți în afara căsătoriei au dreptul la trei sferturi din averea defunctului. Celălalt sfert revine soțului/soției persoanei decedate. Există doar un caz în care un copil își poate pierde dreptul la moștenire, și anume atunci când acesta renunță în mod explicit, prin act scris, la partea sa de moștenire.
Dacă persoana decedată nu a avut copii, moștenirea se va împărți între soț/soție (dacă există) și frații defunctului, care au dreptul la moștenire. În cazul fraților, succesiunea se realizează proporțional cu numărul de frați în viață. Casa părintească face parte din patrimoniul total al persoanei decedate și, în consecință, se împarte egal între copii și soț/soție. Cu toate acestea, soțul/soția are dreptul de a locui temporar în casa respectivă.
Cât te costă să faci succesiunea în 2023
În timpul procedurii de succesiune, moștenitorii trebuie să plătească anumite taxe. Aceste costuri includ:
1. Onorariul notarului – dacă moștenirea este supusă dezbaterii în fața unui notar. Onorariul variază în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile) și de fiecare birou notarial.
2. Taxa de intabulare – dacă moștenitorul dorește înregistrarea certificatului de moștenitor în cartea funciară. Această acțiune nu este obligatorie.
3. Taxele judecătorești – în cazul în care moștenitorii nu se înțeleg și succesiunea este supusă judecății. Costurile depind de durata procesului de succesiune, numărul de moștenitori implicați și complexitatea cazului, precum și de alte proceduri juridice.
4. Impozit către stat – dacă succesiunea este dezbătută după 2 ani de la deces. Impozitul reprezintă 1% din valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile).
