Moșii de toamnă pică, în 2022, pe data de 5 noiembrie, obiceiul fiind ca evenimentul să aibă loc în prima sâmbătă a lunii noiembrie. Ziua este una solemnă, un moment în care credincioșii se roagă pentru cei trecuți în neființă, dau de pomană sărmanilor în memoria acestora, tocmai de aceea sărbătoarea se mai numește și Sâmbăta Morților.
Moșii de iarnă se țin fie într-o zi de sâmbătă, fie într-o zi de duminică, marcând ziua în care Iisus a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad. În acest an, praznicul este marcat înaintea de începerea postului Nașterii Domnului care va începe pe data de 15 noiembrie și se va termina pe 24 decembrie.
Ce se dă de pomană de Sâmbăta Morților
Conform obiceiului românesc, pomana constă, în primul rând, în tradiționala colivă, desertul preparat cu boabe de grâu care semnifică învierea trupurilor celor adormiți. Bomboanele colorate, folosite pentru decorarea colivei, fac trimitere la faptele bune pe care le-a făcut defunctul.
De asemenea, pe lângă colivă, se mai sfințește și o sticlă de vin roșu și o pâine, pe lângă alimente alese de fiecare în parte. Credincioșii sunt așteptați la biserică, cu pachetele pregătie, cu un prosop, tămâie și cărbuni care se dau preotului la sfințit. Printre cele mai apreciate alimente sunt dulciurile, fructele și legumele.
După slujbă, credincioșii merg la mormintele celor dragi unde aprind o lumânare, depun flori și dau de pomană.
Tradiții și superstiții
Marile sărbători sunt pline de tradiții și superstiții. În această zi, gospodinele nu au voie să dea cu mătura pentru a nu ridica praful în ochii răposaților și nici să arunce gunoiul pentru a nu ajunge în mâncarea celor trecuți în neființă.
În seara de Moși nu e bine să mergi noaptea singur pe stradă pentru că sufletele celor adormiți se întorc la morminte și așteaptă să ajungă la cer.
Superstiția spune că este bine să aprindem câte două lumânări la mormântul celor plecați dintre noi pentru a-i călăuzi spre lumină.
Rugăciune pentru sufletele celor adormiți
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței
Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”
