Specialiştii în nutriţie observă că a apărut, şi în România, „moda” de a lua picături sau pastile cu probiotice nu doar când facem un tratament cu antibiotice, ci chiar zilnic, în perioade în care credem că avem imunitatea scăzută.
Medicii atrag atenţia că este un drum greşit!
Potrivit unui studiu recent, probioticele de sinteză nu scad deloc numărul de răceli sau infecţii uşoare. Acţionează strict pentru sănătatea digestiei. Altfel spus, preparatele din farmacie fac acelaşi lucru că iaurtul şi murăturile preparate în casă.
Anamaria, David şi Vlad fac curăţenie în stocul de murături de anul trecut. De azi, umplu din nou cămară cu „doctorii” culese din grădină.
Ana-Maria Staicu: Sunt conştienţi, cred, şi ei, de tot ce înseamnă vitamina luată dintr-o legumă, probioticele care le conţin. Prefer să ronţăie un castravete, un morcov murat decât să îi îndopăm cu tot felul de siropuri, pastiluţe şi alte minuni.
Probioticele sunt bacterii prietenoase, care protejează stomacul şi intestinul, în timpul tratamentelor cu antibiotice, şi oricând medicamentele tind să distrugă nu doar tulpinile infecţioase, ci şi flora bună a sistemului digestiv.
Cu alte cuvinte, probioticele chiar sunt sănătate curată. Se găsesc din belşug, într-o formă pe care organismul o primeşte uşor, nu doar în iaurt, ci şi în murături. Orice legumă şi fruct- pentru că putem conservă şi mere, pere, struguri şi pepene- primesc virtuţi în plus, odată ce fermentează, de preferat în butoaie de lemn sau de sticlă.
Aşadar, dacă cineva spune că sunteţi „o murătură”, luaţi-o că pe un compliment! Dar pentru murături cu adevărat valoroase, nu folosiţi deloc oţet sau zahăr. Doar sare-marină sau autohtonă, neiodată. Ajunge o lingură la un litru de zahăr. Aşezaţi în saramură fructele şi legumele proaspete şi natură face toată treaba! La 10-15 grade începe spontan fermentaţia acidolactica, cu tulpini probiotice sălbatice.
Aşa că ne întoarcem spre ceea ce românii ştiu să producă acasă ieftin, eficient şi plin de arome, dar poate fi, în egală măsură, sintetizat în laborator şi vândut în farmacie. Piaţa oferă acum zeci de preparate probiotice. Aproape orice farmacist recomandă să le iei zilnic, în timpul ce te tratezi cu antibiotice. Mai mult, sunt pediatri care prescriu şi copiilor perfect sănătoşi picături cu probiotice, din primele zile de viaţă.
Specialiştii în boli metabolice privesc încă reticenţi această nouă modă. Administrares de rutină a probioticelor de sinteză la bebeluşi… La vârste mai mari sunt cel mai uşor de luat din alimente comune.
Dr. Simona Tivadar: „Dacă copilul mănâncă alimente prebiotice (pâine dospită, iaurt, kefir, varză murată şi borş) şi legume suficiente, iar durata tratamentului antibiotic e scurtă (5-7 zile), cel mai probabil nu e nevoie.”
Un studiu recent, finalizat de medici danezi, a arătat că administrarea zilnică a picăturilor probiotice de farmacie nu creşte imunitatea generală. Nu face rău, dar nici nu scade numărul de răceli sau domilrste episoade de febra. În schimb, murăturile aduc exact ce ne trebuie, cu beneficii în plus- educarea gustului şi timp petrecut cu folos în familie.
Vei spune că da, că nu lipsesc din cămări şi de pe mesele românilor, pe timp de iarnă sunt nepreţuite alături de o farfurie cu fasole, alături de friptură sau cartofi. Ne furnizează o mulţime de vitamine şi săruri minerale care ne lipsesc în perioada rece a anului și ne ajută să trecem cu bine peste iarnă.
Conservarea prin murare de-a lungul timpului
Procedeul conservării în saramură este foarte vechi, există dovezi că în 4000 î.e.n. se consumau murături în Mesopotamia, în Egipt şi China.
Popoarele antice descoperiseră acest mod de a păstra timp îndelungat legumele şi aflaseră şi că vindecă sau ajută organismul în lupta cu anumite boli.
Regina Cleopatra, de exemplu, obişnuia să consume castraveţi muraţi pentru a-şi menţine frumuseţea şi linia corpului, Aristotel şi, mai târziu, Napoleon, nu concepeau mesele fără murături.
În epoca modernă, unii au început să creadă că murarea deteriorează calităţile naturale ale alimentelor, dar cercetătorii au descoperit că majoritatea sunt intacte – sărurile minerale – , altele afectate doar cu 50% – vitaminele.
În schimb, probioticele care se crează în timpul procesului de fermentare naturală sunt extrem de importante pentru că întăresc imunitatea organismului, reglează problemele digestive şi vindecă infecţiile.
Beneficii ale murăturilor
castraveţii muraţi – stimulează pancreasul, fiind recomandaţi persoanelor care suferă de diabet; eficienţi în combaterea colesterolului, stimulează funcţiile ficatului şi curăţă sângele de toxine
gogonelele verzi sunt toxice în stare crudă, dar murate activează alcaloizi, substanţe care blochează hepatita C; conţin substanţe care blochează celulele canceroase, funcţionând ca adevărate citostatice, efectele fiind mai ales asupra cancerului uterin şi a celui pulmonar.
conopida murată conţine cantităţi impresionante de potasiu, vitamina C şi B6, dar conţine şi sulforafan, un puternic antioxidant, de aceea este indicată în prevenirea bolilor nervoase neurovegetative, Alzheimer etc, precum şi pentru combaterea problemelor legate de menopauză.
varza murată – protejează organismul în timpul tratatementelor cu antibiotice, are efect de întărire a imunităţii datorită antioxidanţilor prezenţi şi este indicată persoanelor care suferă de obezitate, deoarece conţine multe fibre şi foarte puţine calorii.
varza roşie murată este un adevărat scut împotriva cancerului, conţine antocianini care acţionează protejând tractul digestiv, distrugând celulele canceroase; este indicată şi persoanelor cu boli autoimune, deoarece încetineşte procesul autodistructiv al celulelor.
Motive suficiente să ne punem pe treabă, considerând că efectele pozitive ale murăturilor sunt evidente mai ales în cazul acelora pe care le facem singure, acasă, fără să adăugăm conservanţi chimici.
