Brumar sau Vinar, așa cum mai este cunoscută ultima lună de toamnă, este o perioadă încărcată de tradiții și obiceiuri populare, în special de cele legate de sărbătorile mari religioase din noiembrie.
Luna noiembrie a fost o lună nouă în calendarul roman, un nume care derivă din cuvântul „novem” care înseamnă nouă.
De ce se numește luna noiembrie și Vinar
Denumirea populară de Vinar vine de la faptul că, în această perioadă, vinurile fermentează și se filtrează. În preajma sărbătorii de pe 8 noiembrie, de Sfinții Mihail și Gavriil, ciobanii țineau cont de tradiția ”turta arieţilor”, adică separarea berbecilor de oi.
Turta se face din făină de porumb, fiind un simbol al fertilității. În credința populară, cei doi sfinți sunt considerați ocrotitorii ciobanilor.
Ciobanii aruncau turta arieților și, dacă aceasta cădea cu fața în sus, atunci oilor le va fi bine în momentul în care vor făta. Dacă turta cădea cu fața în jos, atunci oilor le va merge rău.
În ziua Sfinților Mihail și Gavriil, creștinii trebuie să aprindă o lumânare și să nu facă nicio treabă casnică. În această zi nu se muncește câmpul, nu se spală, nu se coase, fiind o zi dedicată rugăciunii.
Conform credinței religioase, Sfinții Mihail și Gavriil participă la Judecata de Apoi, așa că, de 8 noiembrie, creștinii aprind o lumânare care are scopul de a-i călăuzi în această călătorie spre Rai.
Tot în această zi, denumită popular și „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi, creștinii fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg în vizită la nași, cu bunătăți, în special cu colaci.
Începând cu data de 10 noiembrie, încep Filipii de toamnă, un eveniment care durează 7 zile. În această perioadă, oamenii împărțeau vecinilor porumb fiert.
Tot în luna noiembrie, pe data de 14 este Lăsata secului, ziua care anunță începerea Postului Crăciunului. În această seară, conform obiceiului străvechi tradițional, oamenii se adunau la șezătoare, iar copiii își plănuiau colindele pentru luna decembrie.
Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Ovidenia
Pe data de 21 noiembrie, creștinii ortodocși prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în biserică. Se spune că, dacă ziua va fi senină, atunci vara următoare va fi secetoasă.
Se spune că, de Ovidenie, cerul se deschide și animalele pot vorbi, o noapte în care se fac farmece și în care fetele tinere își pot afla ursitul. Tot în această noapte strigoii umblă prin curțile oamenilor, așa că pentru a-i alunga, tocurile ușilor și ferestrelor se ungeau cu usturoi.
Ultima sărbătoare a lunii este Sfântul Andrei, în ultima zi a lunii, pe data de 30 noiembrie, cel despre care tradiția populară spune că îngheaţă apa şi coase răul.
În ziua de Sfântul Andrei, românii se pregăteau cu agheasmă, leuștean, smirnă, tămâie și mai ales usturoi ca să îndepărteze spiritele rele.
În zonele rurale, fetele și băieții se strângeau pentru o tradiție numită „păzitul usturoiului”, având scopul de a proteja usturoiul care, mai apoi, avea să-i protejeze pe ei.
Gospodarii puneau crenguțe de vișin în casă, pe care urmau să le țină până la Crăciun, sau grâu la încolțit pentru a vedea cum va fi producția agricolă în anul următor.
