În data de 20 octombrie 2020, în Parlamentul European, Bruxelles, va avea loc un vot decisiv legat de planurile viitoare ale Politicii Agricole Comune. Astfel, se va pune în discuție Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor în legătură cu statele membre și programul de finanțare a Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013.
Noile reglementări vor sta la baza clauzelor de acordare a subvențiilor, a schemei de ajutor de plată, reprezentând viitoarea înțelegere a Politicii Agricole Comune din Europa.
Ce este Politica Agricolă Comună?
Politica Agricolă Comună este o colaborare între țările membre al Uniunii Europene și agricultori. Practic, PAC este un sprijin acordat fermierilor, un parteneriat între agricultură și societate.
Obiectivele PAC vin în scopul îmbunătățirii productivității agricole, în ideea unei producții alimentare stabile, prin prețurile abordabile. Uniunea Europeană se îngrijește de fermieri și de modul de trai al acestora și ajută la lupta cu schimbările climatice.
PAC este o politică comună la nivelul tuturor țărilor Uniunii Europene, fiind administrată și finanțată din resursele bugetului UE.
Beneficiile PAC
Fermierii au multe funcții în societatea în care trăiesc, motiv pentru care PAC ajută la realizarea acestora. Cele 22 de milioane de persoane care lucrează în domeniul agricol din Uniunea Europeană au nevoie de sprijin. În plus, UE aduce în jur de 10 milioane de exploatații agricole care oferă produse de calitate variate și sănătoase.
Garantarea securității alimentare este primordială pentru Uniunea Europeană ținând cont de faptul că reprezintă unul dintre principalii exportatori și producători de produse agroalimentare din lume.
Votul din 20 octombrie, unul dintre cele mai importante pentru soarta fermierilor
Europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI, Parlamentul European a declarat că cele 2000 de amendamente din dosar pot conține capcane mortale pentru România.
Ceea ce va fi votat va fi un compromis dificil și, pe alocuri, fragil, al unui Parlament European cu viziuni și interese foarte diferite. Foarte! Așa că, să ne rugăm să iasă varianta cea mai bună, pentru ca fermierul român să supraviețuiască vremurilor grele care stau să vină, a adăugat Carmen Avram.
PAC 2021-2027 (Politica Agricolă Comună), cât şi CFM (Customised Farm Management) sunt subiecte de dezbatere în Parlament și în contextul crizei provocte de Covid-19. Astfel, se recomandă plafonarea plăţilor directe pentru fermieri şi reducerea fondurilor pentru dezvoltare rurală.
Care sunt documentele supuse dezbaterii și votului pe 20 octombrie:
În Parlamentul European, pe data de 20 octombrie, se va face raportul legat de propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului.
De asemenea, se va pune în discuție și raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.
Nu în ultimul rând, se va supune dezbaterii și raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă nu acceptă propunerea Comisiei Europene
Cei peste 700 de membri ai Clubului Fermierilor Români nu pot accepta forma propusă de Comisia Europeană pentru plafonare în general şi la un nivel atât de mic (60.000 – 100.00 euro/fermă/an). Un comunicat de presă susține că atât Clubul Fermierilor Români, cât și alte 10 asociații europene au același punct de vedere legat de plafonare și solicită decidenţilor europeni menținerea caracterului voluntar al plafonării plăţilor directe pentru fiecare stat membru.
„Limitarea sau reducerea plăţilor directe va duce în multe părţi ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului şi preţuri mai mari la alimente”, declară delegații Clubului Fermierilor Români.
Toate cele 11 asociații susțin că plafonarea obligatorie şi degresivitatea plăţilor directe este un act discriminator. În plus, vor exista mai multe efecte negative, printre care și sancționarea fermierilor care au investit şi dezvoltat ferme, limitarea dezvoltării și investițiilor. Mai mult, aceste acțiuni pot fragmenta fermele, pot duce la creșterea prețurilor arendei și pot amenința competitivitatea UE în sectorul agroalimentar faţă de ţările terţe.
Cererile asociațiilor europene
Cererile asociațiilor sunt legate de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme și de finanțarea propice și comună, cu abilitate de a propune securitate alimentară. O altă cerere este legată de mediu, așteptându-se o adaptare la noile condiții.
„În aceste vremuri extrem de fragile şi incerte, este esenţial să dăm fermierilor noştri o viziune clară şi durabilă şi să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investiţiilor şi recunoaştere societală”, declară consorţiul de asociaţii europene din domeniul agricol.
Aceste 11 asociații din Europa sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Camera Agrară a Republicii Cehe, Asociaţia Agricolă a Republicii Cehe, Camera Agricolă şi Alimentară Slovacă, Iniţiativa de Afaceri Agricole şi Alimentare, Confagricoltura Italia, Consiliul Agricol Danez, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria, Camera de Agricultură şi Comerţ din Estonia, „Parlamentul Fermierilor” Letoni şi Asociaţia Lituaniană a Companiilor Agricole.
Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!
