Para în sticlă, o idee inedită. Cum se poate pune fructul în sticla cu palincă

Valeriu Hagiu, un proprietar de livezi din comuna Calvini, județul Buzău, prezintă o idee inedită pentru clienții săi. Acesta vinde palincă de pere într-o sticlă în care se află deja o pară. Din cauza faptului că rămânea cu un mare surplus de fructe, acesta a găsit o modalitate originală de a le folosi. În plus, buzoianul a dat startul unei afaceri cu fructe deshidratate.

Cum se pune para în sticlă?

Valeriu Hagiu a povestit pentru adevărul.ro metoda prin care reușește să bage o pară în sticlă. Este vorba de un proces care începe încă din primăvară, atunci când fructele încă nu sunt dezvoltate complet. Perele sunt introduse într-o sticlă atunci când sunt foarte mici, sticla se fixează pe creangă și se recoltează toamna.

”Începem treaba când perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie agățate în pom, introducem para în sticlă după care o protejăm patru luni de zile până ajunge la mărimea aceasta. Se introduce crăcuța cu para mică, atât cât să poată trece prin gura sticlei. După aceea, ca să o protejăm de soare, învelim sticla cu ziare. De asemenea, când plouă, trebuie să scoatem apa din sticlă”, a comunicat Valeriu Hagiu pentru sursa citată.

Perele din sticlă au nevoie de un proces îndelungat de îngrijire, timp de patru luni de zile. Valeriu Hagiu și soția sa se ocupă de acest proces cu multă răbdare, ajungând să folosească în jur de 50 de sticle pe sezon.

”La sfârșitul acestei perioade de aproximativ patru luni se spală interiorul sticlei, dar și para. Avem niste sârme cu perii cu ajutorul cărora spălăm bine, apoi clătim de câteva zeci de ori ca să eliminăm toate impuritățile. Se mai strâng resturi uscate, insecte, în cele patru luni cât sticlele stau în copac”, a adăugat buzoianul.

Palinca cu pară în sticlă atrage atenția târgurilor internaționale

Palinca folosită pentru a umple sticlele este mai veche, din anii precedenți, păstrată cu grijă în butoaie de lemn. Buzoianul nu folosește palinca din sezonul actual, ci o lasă să se așeze până anul viitor.

”După ce spălăm foarte bine sticla și para, punem palinca de 55 de grade, care este tot de pere, și se consumă în momente importante, pentru că îl considerăm un produs special. Se vând foarte bine în târguri de produse tradiționale. Prețul ajunge la 100 de lei un litru palinca iar clienții știu că e chinuială mare cu para, care trebuie protejată multe luni, aproape zi de zi”, a completat Valeriu Hagiu.

Acesta ne povestește și despre ce ar trebui să caute un consumator într-o tărie de calitate. Răspunsul constă în materia primă, nu în gradul de tărie, susține buzoianul:

“Diferența e dată de materia prima și nu de tărie, așa cum greșit se crede în popor. Țuica prin definiție e cea care este produsă exclusiv din prune, indiferent de gradul de alcool, indiferent de metoda distilării. Metoda distilării are ca singur scop: rafinarea băuturii.

Astfel, e greșit să spunem am o țuică de mere, cum și să spunem am o țuică de prune, pentru că e pleonasm. Singura situație în care e corect să spunem am o tuică de prune este atunci când specificăm tipul prunelor folosit. E corect să spunem am o țuică de prune bistrițene, dar nu că am o țuică de prune”.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!