Mierea românească se vinde cu cel mai scăzut preț din Europa. În ultimii cinci ani, numărul apicultorilor români s-a redus la jumătate, iar cei rămași se tem că-și vor pierde ajutorul de la stat. Fiind o afacere dificilă, apicultorii nu se simt încurajați de stat, ajungând să-și vândă marfa cu un preț mult mai mic decât costul producției.
Vremea capricioasă a afectat producția de miere
În 2020, apicultorii au primit câte 25 de lei pe stup, însă, în 2021, aceștia riscă să piardă și acest ajutor minim. În plus, vremea capricioasă a afectat producția de miere, reducând cu mult cantitatea de miere polifloră și de salcâm sau tei. Astfel, prețul mierii va crește, ajungând să se vândă, pentru export, cu 6 lei pe kilogram.
În 2021, producția mierii de rapiță, de exemplu, a fost redusă în procentaj de 70% din cauza condițiilor meteorologice precare. Nici mierea de salcâm nu se va mai găsi atât de ușor, existând o cantitate de doar 30% în 2021, față de anii trecuți.
Apicultorii se plâng de faptul că majoritatea culturilor sunt tratate chimic, iar albinele trebuie mutate pentru a poleniza culturile peste care nu s-au aplicat substanțe chimice.
Deși România se clasează pe locul 2 în Europa la numărul de gospodării apicole pe cap de locuitor, apicultorii se confruntă cu multe probleme. În cadrul unei prezentări făcute de președintele Romapis, dl. Mircea Ciocan, a povestit despre fiecare nemulțumire pe care o au apicultorii români.
Prezentarea a fost organizată de Romapis, federația asociațiilor apicole din România și Good Food Project, organizație dedicată problemelor obținerii hranei în țara noastră și UE, fiind prima ediție Webinar Despre Miere.
Presiunile făcute de marii distribuitori de produse apicole
Unul dintre cele mai discutate subiecte din cadrul Webinarului a fost folosirea în exces a pesticidelor de tip neonicotinoid în România, o acțiune care ucide albinele pe bandă rulantă. Deși, în alte state din Europa, pesticidele sunt interzise prin lege pe câmpul deschis, în România încă se acordă derogări. Astfel, sub pretextul încurajării producției de porumb, rapiță sau alte culturi, pesticidele aferente afectează mult viața albinelor.
O altă nemulțumire a apicultorilor este legată de presiunile făcute de către marii distribuitori și procesatori de alimente care pun la dispoziție produse apicole de proastă calitate sau contrafăcută din țări din afara UE, cum ar fi China. Astfel, prețul mierii din România este cel mai scăzut din Europa (1,82 EUR / kg vs 2,53 în Bulgaria vs 3,79 media UE).
În plus, lipsa legilor stricte și a unei metodologii aplicate asupra lor, afectează mult producătorii apicoli români. Conform legii, pe ambalaje nu se trece și procentul mierii care provine din afara UE, ci doar originea acesteia. În consecință, românii nu au cum să afle din informațiile etichetei dacă mierea provine de la o stupină din România sau de la un fabricant de sirop.
Eticheta mierii din România ridică multe semne de întrebare
În cadrul Webinarului au fost prezenți, conform capital.ro, următorii invitați: Alin Prunean, deputat, membru al comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, George Cățean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Csibi Magor, activist în probleme de mediu și membru Good Food Project și Daniel Buda, europarlamentar, vice-președinte al Comisiei AGRI (Committee on Agriculture and Rural Development) din Parlamentul European, cât și alți reprezentanți ai unor cabinete parlamentare din România și de la Bruxelles.
”România are pe 2020 un deficit de 2 miliarde de euro din comerțul cu produse agroalimentare, deci trebuie să corelăm imperativul hranei de calitate cu cel al aspectului economic și să încurajăm producția românească. Ori ceea ce se întâmplă cu etichetarea mierii în acest moment este un lucru iresponsabil și o lipsă de respect pentru consumatorul român.
Din păcate, interpelările mele pe această temă făcute către Ministerul Agriculturii au primit doar răspunsuri evazive. Probabil peste 90% din mierea din piață este etichetată ”Origine din spațiu comunitar sau extra-comunitar”, care practic nu înseamnă nimic dacă nu este precizată clar originea și procentul de miere provenit dintr-o zonă sau alta”, a declarat, în cadrul Webinarului Alin Prunean, deputat, membru al comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.
„Legea trebuie să devină mai responsabilă”
Deputatul Alin Prunean este unul dintre cei mai activi susținători ai apiculturii din Parlamanet. Acesta a completat:
„La fel de bine putem să scriem pe etichetă ”Miere provenită de pe Terra”. Legislația națională trebuie să devină mult mai responsabilă, iar consumatorul să știe dacă consumă miere românească sau altceva. Voi continua dialogul cu ANSVSA, ANPC și Ministerul Agriculturii pe subiectul etichetării corecte.
O etichetare corectă, care precizează clar ce procent de miere din fiecare ambalaj vine din România, și ce procent din altă parte, ar fi un lucru bun și pentru economie, și pentru consumatori, și pentru producători”.
George Cățean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a preluat cuvântul panel-ului, susținând:
”E foarte important să găsim metode de a semnala și promova originea și calitatea produselor românești către consumatori. Ca atare, aș dori să le fac reprezentanților apiculturii și celorlalte instituții implicate în domeniu propunerea de organizare a unui grup de lucru, pentru realizarea unei scheme naționale, sau chiar un standard de calitate european, un STG (Specialitatea tradițională garantată) care sa vizeze mierea și să fie o protecție la nivel național și european pentru mierea de calitate.”
Organizațiile trebuie să lucreze alături de Ministerul Agriculturii
Daniel Buda, europarlamentar, vice-președinte al Comisiei AGRI (Committee on Agriculture and Rural Development), din Parlamentul European, a completat:
”Nu discutăm doar despre miere, ci despre polenizare și despre menținerea bio-diversității. Noua politică agricolă comună prevede 25% pentru schemele ecologice. Este foarte important ca Romapis și celelalte organizații din albinărit să lucreze cu Ministerul Agriculturii, astfel încât aceste scheme ecologice să fie ușor accesibile pentru fermieri.
Totodată, ar fi minunat ca în noul Plan Național Strategic aceste culturi de plante melifere să fie cuprinse și finanțate, astfel încât apicultorilor să le fie mai ușor cu producția de miere. Avem la dispoziție 6 luni pentru a face acest PNS, iar o bună subvenționare a plantelor melifere ne va ajuta și la îndeplinirea obiectivelor pe Pactul Verde European (European Green Deal) pe partea de păstrare a bio-diversității, și la sustenabilitatea apiculturii.”
„Politicile din domeniu trebuie să pună accent pe producători”
Csibi Magor, activist în probleme de mediu și membru Good Food Project, a declarat, conform sursei citate:
”Știm cu toții faimosul proverb ”Dacă dispar albinele, în 4 ani dispare viața de pe Pământ”. Ei bine, e timpul să acceptăm că dacă nu avem grijă de polenizatori, vom avea parte de reacții în lanț care pot distruge o mare parte din habitatul în care trăim. De fapt, discuția nu este doar despre albine și miere, ci despre viitorul nostru, despre cum facem hrana.
Politicile în domeniu trebuie să fie mult mai mult în interesul producătorilor și al consumatorului, și mai puțin în interesul procesatorilor, cum din păcate este acum. Trebuie de fapt să ne hotărâm ce vrem: vrem hrană sănătoasă, produsă cu binele consumatorului în gând, sau vrem producție agricolă la volume foarte mari? Dacă vrem produse de calitate, politicile din domeniu trebuie să pună accent pe producători.”
Persoanele implicate vor continua să vorbească în numele apicultorilor și cu ocazia viitoarelor ediții ale Webinar Despre Miere.
