Știri Agricole

Legea compostului, un proiect care nu se poate aplica în realitate. Câte instalații de compostare există în România

Legea compostului, un proiect care nu se poate aplica în realitate. Câte instalații de compostare există în România
Legea compostului, un proiect care nu se poate aplica în realitate. Câte instalații de compostare există în România

Legea compostului, intrată în vigoare în luna ianuarie a anului 2021, ar fi avut ca scop creșterea procentajului reciclării în România. Această creștere a fost impusă și de normele europene, fiind necesar ca România să ajungă să recicleze, până în 2025, 55% din totalul deșeurilor municipale.

Prin lege, atât persoanele fizice, cât și cele juridice, au obligația de a separa deșeurile biodegradabile pentru a fi colectate și trimise la stațiile de compostare din apropiere.

Singura problemă este că România nu dispune, un an mai târziu, de aceste instalații de compostare, așa că deșeurile, deși colectate separat, ajung în același loc: la groapa de gunoi.

Autoritățile publice locale au obligația de a introduce colectarea biodegradabilului separat

Potrivit legii, autoritățile publice locale au obligația de a modifica regulamentele de salubritate, de a introduce colectarea biodegradabilului separat, și de a asigura tratarea deşeurilor biodegradabile, fie în instalaţii de compost, fie în instalaţii de digestie anaerobă.

Mai mulți angajați ai companiilor de salubrizare au scos în evidență faptul că, în România, legea nu poate fi pusă în practică din cauza lipsei de infrastructură necesară pentru ducerea la bun sfârșit a procesului de compostare, astfel încât legea să nu fie doar pe hârtie, ci chiar să contribuie la protejarea mediului înconjurător.

În plus, reprezentanții companiilor de salubrizare s-au plâns de lipsa implicării primăriilor, deși amenzile pot ajunge și la 20.000 de lei în cazul persoanelor juridice care nu respectă legea.

Administratorii firmelor trebuie să se asigure că, la fiecare punct de lucru există un recipient marcat și folosit pentru resturile biodegradabile, însă aceste resturi sunt colectate cu o singură mașină de gunoi, alături de celelalte deșeuri.

“În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităţilor de tratare şi implicarea primăriilor. Colectarea se învaţă şi se face, dar nu putem duce aceste deşeuri biodegradabile, din toată ţara, în doar câteva judeţe care deţin astfel de instalaţii de compostare sau biogaz, ci ar trebui să avem la dispoziţie astfel de staţii cel puţin la nivelul fiecărui judeţ”, a declarat pentru Agerpres.ro Bogdan Constantinescu, managerul unei companii de salubrizare.

Legea compostului, un proiect care nu se poate aplica în realitate. Câte instalații de compostare există în România

Unde există stații de compostare în România

Conform legii compostului, instalaţiile de compostare se împart în patru categorii în funcţie de capacitatea de preluare:

a) capacitate foarte mică – sub 1.000 t/an;

b) capacitate mică – între 1.000 şi 3.000 t/an; maximum 6.000 locuitori;

c) capacitate medie – între 3.000 şi 10.000 t/an; maximum 20.000 locuitori;

d) capacitate mare – peste 10.000 t/an; peste 20.000 de locuitori.

Fiecare instalaţie de compostare trebuie să aibă laborator acreditat sau să utilizeze un laborator extern autorizat de Asociaţia de Acreditare din România, denumită în continuare RENAR, organism naţional de acreditare unic şi acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internaţional.

Specialiștii susțin că ar trebui să existe câte o stație de compostare măcar în fiecare județ. Spre exemplu, în Bucureşti, infrastructura de colectare separată este puțin dezvoltată, asigurând colectarea doar a 3% din deșeuri colectate.

Informațiile publice cu privire la numărul total al instalațiilor de compostare sunt vagi. În 2016, într-un comunicat de presă oferit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, scria:

Fracția biodegradabilă care constă în resturi alimentare, deşeuri compostabile provenite din grădina şi bucătăria privată, reprezintă peste 50% din totalul de deşeuri generate, iar în combinaţie cu alte tipuri de deşeuri formează fractia umedă, depozitată în rampele de deşeuri. Conform statisticilor oficiale, în România nivelul de compostare este zero.

Oradea este unul dintre puținele orașe care deține o stație de compostare, trasformând compostul în pământ de flori, îngrăşământ pentru agricultură sau substrat pentru acoperişurile verzi.

De asemenea, mai există o astfel de instalație la Rusciori, unde sunt compostate deșeurile biodegradabile ale sibienilor.

În Bihor, există o stație de compostare din anul 201o, iar, în București, s-a inaugurat o mică stație de colectare, în sectorul 2, în vara anului trecut, însă tot de o companie privată.

O altă stație de sortare și compostare se află în Cristești, unde se prelucrează deșeurile biodegradabile colectate din Municipiul Târgul Mureș.

Stefania Zavod Istrate
Cu experienta de peste 3 ani in presa online, Stefania Zavod Istrate a tradus si adaptat materiale din limba engleza si a realizat materiale video. In prezent, lucreaza la propriul proiect pe YouTube, un canal de continut video tip vlog si este redactor pasionat de curiozitati si trucuri pe Agromedia.

    You may also like

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *