Rapița este o plantă utilizată atât în alimentație, cât și ca biocombustibil. În România, cultura de rapiță este din ce în ce mai populară, nu doar pentru producerea uleiul de rapiță, cât și pentru producerea combustibilului biodiesel.
De asemenea, rapița poate fi folosită și ca furaj, reprezentând o sursă excelente de proteine. Din 100 de kilograme de rapiță, se pot obține până la 30-35 de kilograme de ulei și 50-55 de kilograme de sroturi.
În România, fermierii preferă rapița de toamnă, iar cei mai des întâlniți hibrizi folosiți sunt Dinasty, Sitro si Exocet, cu producții medii de 4,4 tone pe hectar, cu 20-23% mai mult față de soiurile și hibrizii aflați în cultură.
Plantarea rapiței
Zona optimă de cultivare a rapiței trebuie să aibă o temperatură medie anuală cuprinsă între 7 și 10 grade Celsius, cu sol din seria cernoziomurilor sau din cea a solurilor brun roșcate.
Ca perioadă propice semănării, specialiștii recomandă intervalul 5-15 septembrie, pentru sudul țării, și 10 septembrie pentru restul teritoriului. Rotația de cultură este foarte importantă pentru o recoltă productivă, iar cele mai potrivite plante premergătoare sunt grâul, orzul, cartofii timpurii, leguminoasele boabe precum mazărea, borceagul de toamnă sau trifoiul roșu.
Rapița este o bună premergătoare pentru toate culturile. Aceasta se poate cultiva pe același teren cu pauza de trei ani între culturi.
Pregătirea solului
Prima lucrare importantă pentru pregătirea solului este arătura care trebuie executată la 18-20 de centimetri după pajiști sau 20-22 de centimetri după trifoi. Apoi, urmează un proces de discuire, când solul este încă reavăn.
Solul necesită fertilizare înainte de semănat, în special cu fosfor. 1.000 de kilograme de semințe de rapiță au nevoie de: 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu, 20-30 kg sulf și o cantitate suficientă de microelemente.
Semințele de rapiță își pierd rapid capacitățile germinative, așa că trebuie să fie din acel an și trebuie să aibă luciu, culoare și un MMB (masa a 1.000 de boabe) cuprins între 3,5 și 5,6 grame.
În ceea ce privește condițiile de calitate, semințele trebuie să aibă o puritate de minimum 95% și o germinație cuprinsă între 85 și 90%. De obicei, la un hectar de pământ se seamănă între 8 și 15 kilograme de semințe.
Rapița se seamănă la o distanță cuprinsa între 12,5 și 25 de centimetri între rânduri.
Tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor
Alternarioza – poate ataca toate organele plantelor. Pentru a preveni apariția bolii, dar și pentru a o combate, se poate folosi Mystic 250 EC, la o doză de 0,5 l/ha.
Putregaiul cenușiu – poate ataca organele aeriene ale plantei, prezentând, mai întâi, simptome de decolorare, urmând un mucegai cenușiu. Metode de combatere: evitarea densităților prea mari, evitarea rănirii mecanice a plantelor, aplicarea fazială a azotului, controlul chimic cu fungicide.
Hernia rădăcinilor – plantele afectate rămân mici, iar pe rădăcini apar îngroșări și umflături. Această boală apare cel mai des pe terenurile acide și cu exces de umiditate.
Putregaiul negru – poate ataca toate organele plantei, iar cele mai frecvente simptome sunt înroșirea accentuată a frunzelor, fenomene de nanism și de maturare precoce.
Cei mai des întâniți dăunători ai rapiței sunt: Musca rădăcinilor de varză, gândacul polenului, țânțărușul silicvelor, purecele de pământ, fluturele alb al verzei, gărgărița semințelor.
Pentru a distrge buruienile din cultura de rapiță, specialiștii recomandă erbicide postemergent: Agil 100 EC – 0,5 l/ha, Lontrel – 0,3-0,5 l/ha, Pantera 40 EC – 0,75 l/ha, Leopard 5 EC- 0,7 l/ha, Select super– 0,8 l/ha.
Recoltarea rapiței
Rapița se recoltează atunci când umiditatea semințelor atinge în jur de 16% când plantele sunt aplecate și de culoare galben-ruginie, fie dimineața devreme, fie seara târziu.
După recoltare, remințele trebuie curățate de impurități și trecute prin uscător pentru a rămâne cu un grad de umiditate de 10%. Dacă semințele nu pot fi uscate artificial, atunci trebuie așezate în straturi subțiri și întoarse cu lopata de mai multe ori pe zi.
Beneficiile rapiței pentru sănătate
Florile și rădăcinile rapiței au efecte foarte benefice asupra sănătății, fiind bogate în calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, glucide, grăsimi, vitamine A, B1, B2, C și betacaroten.
Beneficiile uleiului de rapiță
Datorită conținutului de acid alpha-linoleic, uleiul de rapiță poate contribui la reducerea tensiunii arteriale și la scăderea nivelului de colesterol. În plus, uleiul de rapiță poate preveni depresia și este benefic împotriva maladiei Alzheimer.
Uleiul de rapiță are proprietăți antuoxidante datorită conținutului de vitamina E și poate elimina paraziții intestinali, tratând afecțiunile tubului digestiv. Tot datorită conținutului de vitamina E, uleiul de rapiță tonifică pielea.
De asemenea, fiind bogat în Omega-6, ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge, diminuând pofta de mâncare.
Beneficiile mierii de rapiță
Mierea de rapiță are proprietăți antibacteriene, având un un rol important în eliminarea streptococului și stafilococului. Datorită conținutului de Q3, este indicată persoanelor are suferă de osteoporoză.
În plus, are proprietăți antiseptice, fiind benefică în cazul arsurilor. Mierea de rapiță ajută la prevenirea anumitor boli hepatice sau pancreatice.
