Cine este George Cățean, noul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

17.10.2021
Cine este George Cățean, noul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

George Cățean, în vârstă de 35 de ani, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada februarie – septembrie 2021. George Cățean provine din zona Brașovului.

Noul ministru din Guvernul Cioloș conduce în prezent o afacere în domeniul agricol și al produselor tradiționale cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

Povestea lor a început în 1998, când bunicul din partea mamei a decedat şi astfel, Silviu, George si Ionuţ au moştenit 30 de oi, o vacă şi un cal. După 16 ani, fraţii Căţean au adăugat câte două „zerouri” la numărul de animale primite de la bunicii lor. „Oieritul se transmite din generaţie în generaţie neîntrerupt. Am crescut de mici alături de animale şi am înţeles că trebuie sa continuăm ceea ce au făcut şi cei dinaintea noastră. În momentul de faţă avem 1.100 de oi, 110 vaci şi 9 cai, pământ agricol 100 de hectare, o parte în proprietate şi o parte în arendă, păşune 150 de hectare”, mai spune George, care atunci când vine vorba de investiţie, nu poate sa spună exact despre ce sumă este vorba.

„În cazul nostru nu aş putea spune despre o sumă care s-a investit. În agricultură, în special în zootehnie, investiţiile nu se opresc niciodată. Cert este că tot ceea ce am obţinut ca venit s-a reinvestit, plus am mai venit şi cu alte surse. Până atingi un anumit prag al rentabilităţii este nevoie sa susţii activitatea cu surse din afară. Avantajul pe care l-am avut şi îl avem este faptul că încercăm să menţinem un sistem integrat închis. Adică creşterea animalelor pentru materie primă, prelucrarea materiei prime şi valorificarea în mod direct a acesteia. Partea de agricultură vine să asigure inputurile pentru fermă. Tot ceea ce se cultivă se valorifică prin furajarea aniamelelor”, a explicat George Căţean.

A urmat cursurile Universității Transilvania din Brașov, unde a studia marketingul, iar în 2013, a fost coordonator al proiectului Transhumanța, proiect desfășurat în cinci țări de pe lanțul carpatic.

De asemenea, e implicat din 2017 Platforma România 100, organizație în cadrul căreia a coordonat Comunitatea Tematică „Agricultură și dezvoltare rurală”.

Ce avere are George Cățean, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Aici puteti vedea declaratia de averea a noului Ministru al Agriculturii: https://www.madr.ro/docs/declaratii-avere/2021/secretari-de-stat/da-george-aurelian-catean-mar2021.pdf

Puteți consulta CV-ul lui George Cățean, noul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale aici: https://brasov.usrplus.ro/cv/cv_george_catean_nov2020.pdf

Redăm un interviu publicat în publicația Capital

În 2019, când a fost ales în Biroul Național Plus, George Cățean s-a trezit numit de presă „Ciobanul din conducerea Plus”, datorită fermei de familie pe care o are la Rotbav, în județul Brașov. Lucru care nu-l deranjează, ci îi chiar îi place, fiindcă în politică vrea să se ocupe tot de agricultură și dezvoltare rurală. În 2020, visează la vaci cu microchipuri – și nu numai că visează, ci a depus un proiect ca să le obțină – și la o legislație care încurajează fermierii mici și medii. Locul în care o poate obține e Comisia pentru agricultură din Senat, până acum fieful PSD-ului și deci al lobby-ului marilor latifundiari agricoli.

Aveți de mai multă vreme, împreună cu frații, un business agricol cu premii internaționale, Ferma Cățean din Rotbav, județul Brașov. Ce înseamnă să ai succes în agricultură?

George Cățean: Ferma Cățean continuă o activitate de familie de mai bine de cinci generații, în ceea ce înseamnă partea de creștere a animalelor și partea de producție, brânzeturi. Ceea ce am făcut noi, în ultimii 10 ani, de când am preluat-o împreună cu ceilalți doi frați, a fost să aducem partea de management, să aducem marketing și să aducem viziune. Mie îmi place să spun că e o fermă integrată. Ce înseamnă asta: înseamnă că ne producem toate materiile prime (lapte și carne, mai ales), la fel cum noi suntem cei care procesăm și comercializăm totul . Și nu facem produse comune, ci cu valoare adăugată. Ceea ce ne-a poziționat foarte bine și ne-a creat o bază financiară solidă și putere de dezvoltare. Și, în plus, ne-am conturat și segmentul de piață, nu ne-am canibalizat cu ceilalți producători.

Referitor la partea de marketing – pentru că eu am studiat marketingul -, trebuie să vă spun că sunt „piețar” de copil, de când am mers pentru prima oară la piață să vând brânză. Cred că afli destule despre marketing la tarabă. Dar, după studii, am sesizat nevoia de a atesta și comunica un lucru pe care îl aveam, calitatea foarte bună a produselor noastre. Din 2012, am început să participăm la diferite competiții și alte evenimente care veneau să ne confirme calitatea. Atunci am primit eticheta de cea mai bună brânză din Balcani. În 2015, am obținut o stea de aur – echivalentul unei stele Michelin în industria noastră, decernată de Institutul de Calitate de la Bruxelles(ITQI). În 2020, am obținut titlul de Cea mai bună brânză de oaie din lapte crud, e vorba de un ITA – International Test Award, din Italia. În materie de scheme de calitate naționale, am mers pe label-ul de produs tradițional, care pe lângă notorietate ne-a adus și avantaje fiscale, fiindcă acestea există. Și de curând, din 2020, suntem și fermă eco.

Iar la nivel de strategie, am tratat întotdeauna animalele cu respect. Nu vedem animalul ca o mașinărie care produce lapte sau ca o mașinărie care produce carne, ci am avut o altă viziune. Am preluat din agricultura tradițională lucruri ca mersul cu vacile și oile pe pășune, ceea ce le asigură o calitate mai bună a vieții și nouă, o perioadă mai mare de exploatare.

Câți fermieri, cu sau fără studii, de vârsta Dvs. cunoașteți?

George Cățean: Dacă e să vorbesc de generația mea – segmentul 25-35 de ani, să zicem, fiindcă eu merg pe 34 de ani -, sunt destul de puțini. Dar încep să văd interes la cei mai tineri, în jur de 20 de ani. Într-adevăr, în agricultură există o problemă legată de schimbul de generații. Printre cauze e faptul că e o muncă grea, care nu este recompensată material îndeajuns. Acolo unde un fermier câștigă un leu, o altă persoană poate câștiga de zece ori mai mult – și cu mai puțin efort și mai puțină implicare. Mai e și faptul că munca de fermier nu este recunoscută, valorizată social. Mulți o văd într-o zonă murdară, legată de vechiul tip de agricultură și de fermă. Deși cu procedee și tehnologii moderne nu mai este așa. Apropo de generația mea, cei care au prins taurul de coarne și s-au apucat de agricultură sunt exemplu de bune practici. Tinerii aduc cu ei tehnologii noi și abordări de genul smart agriculture. Mai ales că există și finanțări care îi favorizează pe cei care vor să se apuce de agricultură. Dacă se va schimba ceva în agricultură, va conta și interesul tinerei generații pentru tehnologiile inteligente. Am aplicat și noi, la Ferma Cățean, pentru un proiect smart – ceea ce avem acum e tehnologie de ultimă oră, dar nu e încă în zona smart. Dorim să folosim un tip de implanturi pentru vaci, care îmbunătățesc evidența pe care o ai asupra animalului, bineînțeles fără a afecta calitatea vieții acestora. Facem acum acest pas.

Deși ceea ce simt eu, ca potențial beneficiar alt tehnologiilor smart, e faptul că acestea nu sunt pregătite pentru micii fermieri. Există o ofertă foarte bună pentru marii fermieri, mai ales în zona de vegetal.

Recent, ați făcut pasul către politică, așa că vă vom întreba: ce importanță au aceste lucruri pentru consumatorul autohton, care vede roșii de import, fără gust, sau carne comestibilă, dar fără calități deosebite, în supermarket? Pare o situație fără speranță, agricultura românească e în mare suferință – se produce puțin, iar atunci când se produce, nu are gust. Nu e greu să construiești, în politică, pentru a schimba asta?

George Cățean: Nu mi se pare greu. Vă voi da două exemple de probleme ale căror soluții nu sunt chiar atât de abstracte și de departe de noi. În primul rând, în agricultura mare, pe suprafețe mari. Acolo producem, oarecum, cantitate, dar ar trebui să producem și un pic de calitate. Ori zona de smart agriculture s-a dezvoltat foarte tare și poate înlocui partea de chimie din prezent. E o oportunitate importantă, dacă ne gândim că e asociată cu fonduri și reglementări europene de amploare. Ne trebuie doar puțină limpezime internă ca să realizăm un restart, mai ales dacă vom putea adăuga valoare în etapele de depozitare și procesare.

Să ne uităm acum la micii fermieri. Voi remarca aici că Germania și Austria au o schemă de calitate recunoscută la nivel european, legată de conceptul de Heumilch – lapte din iarbă, sau din fân. Fermierii noștri produc laptele ăsta, din iarbă sau din fân, dar se simt înapoiați tehnologic, pentru că nu folosesc altceva în furajarea vacilor, așa cum fac marii fermieri. Dimpotrivă: avem lapte de calitate, avem cine să îl producă, dar laptele ăsta nu e recunoscut și e mai prost plătit decât cel industrial. O treime din suprafața agricolă a României e pășuni, pășuni de înaltă calitate, confirmate din punctul de vedere al biodiversității. Avem utilizatori de pășuni, deci avem lapte – fie de vacă, fie de oaie. Singurul lucru care ne lipsește e o etichetă. O etichetă care va fi recunoscută și îi va garanta fermierului nu doar un nivel de subzistență, ci chiar o situație materială bună. Iar consumatorul va ști și el cum să aleagă un produs de calitate.

Soluțiile pentru agricultura românească sunt la îndemâna noastră. Cei de până acum le-au ignorat din incompetență sau indiferență pentru nevoile celor care trăiesc și muncesc în ruralul românesc. Scopul meu este să pun agricultura, satul românesc, tradițiile și viața sănătoase pe locul pe care îl merită. Programul meu politic poate fi găsit și citit pe www.georgecatean.ro.

Cum ați decis să intrați în politică?

George Cățean: În 2013 am avut un proiect. Un proiect fain, european, pe care îl coordonam la 26 de ani. S-a numit „Transhumanța” și am refăcut un drum din România în Polonia, cu 300 de oi. Am făcut 1.400 de kilometri în 100 de zile. Am mers pe la diferite instituții, locale și mai apoi centrale, cu proiectul, ca să primim sprijin – și aveam nevoie mai degrabă de un patronaj decât de resurse financiare. Și am văzut câtă nepăsare și indiferență e din partea autorităților. Atunci s-a produs un clic în capul meu și am spus: trebuie să fac mai mult decât fac acum.

Tot pe atunci, s-a mai întâmplat ceva: l-am descoperit pe Dacian Cioloș, care era comisar european pentru agricultură. I-am scris un mesaj pe Facebook, iar la câteva zile m-a sunat unul dintre asistenții lui, care ne-a programat o întâlnire, la Reprezentanța Comisiei Europene, la București. Noi am întârziat, fiindcă nu cunoșteam orașul, dar am reușit să facem o poză. Am pus-o în mapa de prezentare, în față, iar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacian Cioloș nu a putut fi la inaugurarea evenimentului, pe 11 mai 2013, dar a ajuns la o săptămână după, la Sighișoara. Atunci i-am cunoscut echipa și mi-am dat seama ce fain e să lucrezi cu un astfel de om. Am mai ținut legătura și după ce Cioloș a devenit prim-ministru, iar în 2017 m-a chemat în platforma „România 100”, care nu era o organizație politică, dar ne-a strâns pe cei care voiam să aducem schimbarea în România. Atunci când ni s-a propus să migrăm în zona politică, am făcut-o, fiindcă mi-a plăcut foarte mult cum lucrasem doi ani de zile.

Mai e un lucru, pe care vi-l spun din perspectiva mea personală, a antreprenorului. Astăzi, dacă am un leu, el e pentru mine un leu. Dar în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie, leul meu s-ar putea să fie 60 de bani, 70 de bani… și-atunci mă concentrez degeaba doar pe eforturile pentru business-ul meu. Politica e un mod în care pot preveni ca lucrurile să nu meargă cum trebuie.

USR Plus este în esență un partid urban, care se adresează tinerilor. Cum se integrează preocuparea pentru agricultură în asta?

George Cățean: Noi, în Plus, am simțit potențialul pe care îl are și mediul rural de la bun început, faptul că avem o obligativitate să ne adresăm și ruralului. În 2019, când s-a format Biroul Național, structura de conducere a partidului, am primit din partea presei eticheta „Ciobanul de la conducerea Plus”. Nu mă deranjează și chiar îmi place. Atunci am început să construim o rețea de responsabili rurali. Avem în fiecare județ un responsabil legat de mediul rural. Această rețea ia pulsul din rural, identifică potențialii membri, își propune să aducă Plus la firul ierbii, cum ne place nouă să spunem. Iar acum această strategie continuă și în alianța cu USR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *