Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cunoscut în popor și drept Sfântul Dumitru. Este una dintre marile sărbători ale toamnei, iar în tradiția românească ziua este legată de numeroase obiceiuri, inclusiv de pomenirea celor trecuți la cele veșnice.
În multe zone ale țării, oamenii pregătesc bucate pe care le împart rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, pentru sufletele celor adormiți.
Coliva, nelipsită atunci când se face pomenire
Unul dintre preparatele asociate cel mai puternic cu pomenirea morților este coliva, făcută în mod tradițional din grâu fiert, îndulcit și amestecat cu nucă și arome.
Coliva are o semnificație religioasă aparte. Bobul de grâu este asociat în creștinism cu moartea și învierea, motiv pentru care acest preparat este prezent la slujbele de pomenire.
Cei care doresc să facă pomană în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru pot pregăti colivă și o pot împărți împreună cu alte alimente.
Ce se mai dă de pomană de Sfântul Dumitru
În funcție de zona țării și de obiceiurile familiei, pachetele pentru pomană pot conține și pâine sau colaci, fructe de toamnă, preparate gătite și dulciuri.
În unele tradiții populare apar în mod special merele, nucile, strugurii și alte roade ale toamnei, Sfântul Dumitru fiind sărbătorit într-o perioadă care, în satul românesc de odinioară, marca încheierea unui important ciclu agricol.
Pomana nu trebuie însă să fie una bogată. Mai important decât numărul sau valoarea alimentelor este gestul făcut în memoria celui trecut la cele veșnice.
Ce e bine să ai pe masă de Sfântul Dumitru
Dincolo de coliva pregătită pentru pomenire, masa de sărbătoare poate cuprinde mâncăruri tradiționale de toamnă și preparatele preferate ale familiei.
În credința populară, o masă împărțită cu ceilalți în această zi este asociată cu belșugul și cu binele în casă. De aceea, în unele familii s-a păstrat obiceiul de a nu trece sărbătoarea fără a oferi măcar ceva de mâncare unei alte persoane.
Nu există însă o regulă bisericească potrivit căreia un anumit fel de mâncare ar trebui obligatoriu consumat pe 26 octombrie. Multe dintre aceste obiceiuri țin de tradiția populară și diferă de la o regiune la alta.
Sfântul Dumitru, ziua care anunța venirea iernii
În calendarul popular, sărbătoarea Sfântului Dumitru avea și o altă semnificație importantă: marca apropierea iernii.
O vorbă veche spune că Sfântul Gheorghe încuie iarna și înfrunzește codrul, iar Sfântul Dumitru desfrunzește codrul și aduce iarna.
De aceea, oamenii urmăreau cu atenție vremea din această perioadă și încercau să afle cum va fi iarna. Numeroase superstiții și obiceiuri s-au transmis din generație în generație, chiar dacă ele nu fac parte din învățătura religioasă propriu-zisă.
Pentru cei care păstrează tradiția pomenirii, Sfântul Dumitru rămâne însă înainte de toate un prilej de rugăciune, de aducere aminte și de a împărți din ceea ce ai cu ceilalți.
Iar dacă vrei să respecți un obicei simplu, poți pregăti colivă, colaci sau alte bucate și să le împarți în memoria celor dragi care nu mai sunt.
