Sărbătorile de iarnă sunt, în special pentru români, un motiv de bucurie. Cultura ne-a înzestrat cu tradiții și obiceiuri care, în perioada Crăciunului, sunt pe cât de frumoase, pe atât de interesante.
Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este o sărbătoare atât de importantă pentru creștinii ortodocși, încât în jurul ei s-au strâns multe tradiții care diferă de la o zonă a țării la alta.
Tradiții de Crăciun
În ziua de Crăciun, una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul. Această activitate care are ca scop vestirea nașterii lui Hristos, se trage din vremuri străvechi.
Fiind o sărbătoare a bucuriei, oamenii Îl laudă pe Hristos prin cântece și voie bună. Copiii sunt cei mai fericiți atunci când merg la colindat – aceștia primesc dulciuri, covrigi și fructe.
În această zi, copiii merg din casă în casă, cu Steaua, pentru a anunța creștinii de nașterea lui Iisus. Cel care nu deschide poarta colindătorilor din cauza zgârceniei, va avea un an neroditor și va fi lipsit de noroc.
În anumite zone ale țării, cum ar fi în Maramureș, la colindat merg și adulții, alături de copii, în cete mari, fiind primiți în curțile oamenilor și serviți cu vin, cu țuică, cu sarmale și colaci.
Copiii cuminți își vor găsi cadourile sub brad. Se spune că este foarte important să oferi cadouri de Crăciun, o tradiție care vine din legenda creștină conform căreia, după ce s-a născut, lui Hristos i s-au adus daruri.
Hristos a primit aur, tămâie și smirnă: „aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și smirnă ca unui arhiereu care urma să moară pentru întreaga omenire”.
Obiceiuri populare de Crăciun
Un alt obicei pentru a avea noroc în casă este agățarea vâscului. Se spune, în popor, că acesta aduce prosperitate, pace și liniște în familie. Despre vâsc se mai spune că ar fi o plantă care reprezintă o zeiță a dragostei și fertilității, numită Friga – de aici obiceiul îndrăgostiților de a se săruta sub vâsc pentru noroc.
Persoanele care doreau să afle cum va fi starea lor de sănătate în anul care urmează, tăiau un măr pe jumătate. Dacă aceste era putred la interior, atunci ar avea probleme medicale.
Obiceiurile din ziua nașterii Domnului diferă mult în funcție de zonele țării. Spre exemplu, în Dumbrăviţa, județul Braşov, bradul se împodobește chiar în ziua de Crăciun.
Această tradiție este veche de două secole și presupune ca bradul să fie dus în centrul comunei de către tinerii necăsătoriți. Bradul este, apoi, împodobit, urmând să rămână acolo până pe 6 ianuarie.
O altă moștenire specială este Jocul Caprei, cunoscut popular sub numele simplu de Capra. Acest colind dă forma unei superstiții care susține că e bine să asculți Capra în perioada dintre Crăciun și Revelion.
În acest spectacol în miniatură, o persoană se constumează, cu ajutorul unei măști din lemn care înfățișează o capră. Maxilarul caprei trebuie să fie mobil, iar botul pătrățos, legat cu o sfoară pentru a scoate sunete.
Alături de capră se mai află ciobanul, un moș și o babă, și ei cu măști exagerate. Capra are rolul de a ura noroc și voie bună celor care o primesc. În Transilvania, acest obicei se numește Țurca.
