Datele publicate marți, 31 ianuarie, de think tank-ul Ember Energy spun că în 2022, sursele eoliene şi solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitatea din Uniunea Europeană, depășind astfel pentru prima oară gazele naturale (19,91%), într-un sector dominat de sursele de energie nucleară şi hidro (32,04%).
„Europa a evitat ce era mai rău din criza energetică”, a declarat într-un comunicat Dave Jones, unul dintre analiștii think tank-ului, adăugând că evenimentele din 2022 au cauzat un mic avans în producţia de electricitate pe bază de cărbune, dar un enorm impuls pentru regenerabile, motiv pentru care „orice teamă legată de o revenire a cărbunelui deja a murit”.
A crescut producția de cărbune
Deși criza energetică rezultată în urma războiului din Ucraina a revitalizat, într-un fel, producția pe bază de cărbune, utilizarea acestui combustibil fosil pentru producerea de electricitate a crescut cu numai 1,5 la sută, până la 15,99% din energia electrică produsă în blocul comunitar.
Potrivit analizei, cele 26 de centrale pe cărbune puse în situaţia de urgenţă au funcţionat la o medie de 18% din capacitate şi s-a utilizat doar o treime din cele 22 de milioane de tone adiţionale de cărbune importate de UE anul trecut.
Cu toate acestea, emisiile de dioxid de carbon rezultate din generarea de energie electrică în Uniunea Europeană s-au majorat cu 3,9% (26 milioane tone CO2), cele mai mari creşteri înregistrându-se în Germania (13 milioane tone CO2, +6,1 %), Spania (7,6 milioane tone CO2, +19%), Italia (6,9 milioane tone CO2, +9.3%) şi Bulgaria (4,7 milioane tone CO2, + 23%), dar au scăzut în Polonia, al doilea mare emitent din UE (minus 3,7 milioane tone CO2, -2,9 %).
Producția solară a crescut, de asemenea
Pe de altă parte, producţia solară a crescut 24% în 2022, iar cea eoliană cu 33% în UE şi au dus la economii de 10 miliarde euro din înlocuirea gazelor naturale, conform Ember. Douăzeci din cele 27 de state membre şi-au bătut propriile recorduri, printre acestea numărându-se şi Spania, datorită atât măsurilor politice, cât şi cetăţenilor, care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri. Ţara cu cea mai mare producţie de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care a preluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topul UE în ceea ce priveşte noile capacităţi instalate (+21%), dar Ţările de Jos au dublat această rată (51%).
Totodată, în 2022, cererea de electricitate s-a redus cu 7% comparativ cu anul anterior şi cu 8,5% în ultimul trimestru al unui an în care UE s-a confruntat cu „o triplă criză” în sector: puternica scădere a livrărilor de gaze din Rusia şi nişte niveluri istoric scăzute de energie nucleară (din cauza blocării unei părţi din parcul atomic al Franţei) şi hidro (din cauze meteorologice). Blocajul din sectorul nuclear din Franţa, care în 2022 a trecut de la exportator la importator net de energie electrică în relaţia cu Germania, Spania şi Marea Britanie, a evidenţiat „cât de importante sunt interconexiunile pentru a asigura securitatea aprovizionării”.
Potrivit Ember, această circumstanţă explică creşterea cererii de gaze pentru generarea de electricitate în Spania (22%) şi Franţa (29%), care „probabil că nu s-ar fi majorat dacă nu ar fi fost marile pierderi în ceea ce priveşte energia nucleară din Franţa, care au avut ca rezultat exporturi mai mici în Spania”. Sectorul de energie din aceste două ţări a avut, de asemenea, de suferit din cauza celei mai grave secete înregistrate în ultimii 500 de ani în Europa, care a diminuat generarea de energie hidro cu 23% în Franţa şi cu 37% în Spania.
Producția pe bază de combustibili fosili a crescut cu 3% la nivelul UE
La nivelul UE, producţia pe bază de gaze a crescut cu 0,8% şi cea pe bază de combustibili fosili cu 3%. Producţia pe bază de combustibili fosili ar putea creşte cu 20% în 2023 şi, „cu sprijinul adecvat, energia solară ar putea să atingă noi recorduri”, a estimat CEO-ul patronatului comunitar din domeniu, Solar Power Europe, Walburga Hemetsberger. Ember preconizează că în viitor cărbunele va pierde din importanţă şi gazele, care se aşteaptă să fie mai scumpe decât cărbunele, „cel puţin până în 2025″, vor înregistra o scădere şi mai mare ca urmare a avansului producţiei eoliene şi solare şi graţie revenirii producţiei hidro şi nucleare franceze. ”
Aceasta demonstrează că reducerea cererii, împreună cu o creştere semnificativă a producţiei eoliene şi solare, pot duce la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul energiei electrice. Nu trebuia să fie necesară o criză a gazelor pentru a înţelege asta şi a acţiona în consecinţă”, a spus coordonatoarea politicilor energetice din cadrul Climate Action, Elif Gunduzyeli.
Responsabilul patronatului european WindEurope, Giles Dickson, a salutat aceste date, însă a precizat că „mai este mult de făcut” pentru a atinge obiectivele din sectorul regenerabilelor şi a cerut o politică industrială bazată pe energii curate şi „redesenarea” într-un mod corect a pieţei de electricitate.
