Începând cu anul 2022, România va avea o nouă Agenţie de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare, rezultată în urma unui parteneriat public-privat. Scopul noii structuri este de a promova produsele românești cu ajutorul fondurilor europene.
MADR va colabora cu mediul asociativ
Adrian Oros a anunțat într-o conferință de presă, pe data de 21 septembrie a acestui an, că MADR va colabora cu mediul asociativ pentru a pune la punct strategia potrivită pentru promovarea produselor românești, prin intermediul noii Asociații.
„De la începutul anului viitor, strategia de promovare a produselor româneşti va fi pusă în practică de Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare.
Este un model european care funcţionează peste tot, unde, în această entitate, care este un parteneriat public-privat, comitetul de coordonare este format din mediul asociativ şi instituţii, cu obiective clare şi cu buget, care vor face promovare pe produse tradiţionale, produse montane sau alte produse care aparţin unor scheme de calitate şi va garanta autenticitatea şi calitatea acestor produse”, a declarat Adrian Oros, conform revista-ferma.ro.
Modelul după care s-a insiprat crearea noii Agenții este din Austria, fiind o strânsă colaborare atât între oficialii acesteia, mediul asociativ, și ajutorul omologilor austrieci cu o lungă experiență în acest domeniu.
Oficialii noii Agenții vor fi aleși din cadrul angajaţilor actuali din structurile din subordinea MADR, selectați pe criterii de performanță, anunță Adrian Oros.
Promovarea produselor românești în 2022
Conform afirmației lui Adrian Oros, în perioada 2014 – 2020 nu s-a accesat niciun fond european pentru Măsura 3 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare, produsele românești fiind foarte slab promovate.
„Singura modalitate de a utiliza bani europeni pentru a promova produsele româneşti este aceea de a promova scheme de calitate fie europene, fie naţionale, voluntare, care creează un avantaj pentru producătorii români dintr-o anumită zonă”, comunică Adrian Orors, conform sursei citate.
Astfel, sumele destinate acestei măsuri rămân neatinse, cu permisiunea Comisiei, fiind păstrate în program, urmând ca produsele românești să fie promovate pe viitor cu ajutorul acestor fonduri.
De asemenea, o altă măsură importantă este legată de achizițiile instituțiilor publice care ar fi trebuit să încurajeze și să promoveze produsele tradiționale.
Un alt factor important este îndrumarea și educarea consumatorului, în special prin programul de distribuire a laptelui, fructelor şi legumelor în şcoli, având menirea de a încuraja românii să consume produse locale.
Directiva 633 cu privire la comerțul neloial va trebui transpusă în legislația românească pentru a „stabili reguli foarte stricte privind relaţia comercială dintre micul producător sau procesatorul român şi comerciantul dominant care, din nefericire, în România nu este român”, susține Adrian Oros.
Actul normativ este în faza finală la Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor.
Produse românești protejate
Produsele româneşti recunoscute în UE sunt: Magiun de prune de Topoloveni (IGP), Salam de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Scrumbie afumată de Dunăre (IGP), Telemea de Sibiu (IGP), Cârnaţi de Pleşcoi (IGP), Caşcaval de Săveni (IGP), Salata cu icre de Ştiucă de Tulcea (IGP) şi Telemea de Ibăneşti (DOP).
Ultimul produs protejat este „salata tradiţională cu icre de crap”, începând cu data de 29 septembrie 2021.
