Obținerea compostului este unul dintre cele mai ușoare moduri de a avea îngrășământ natural. Acesta se face cu ajutorul resturilor alimentare pe care, de obieci, le-am arunca la coșul de gunoi. Nu doar că vom obține fertilizator, însă vom reduce cantitatea de gunoi, o problemă pe care specialiștii în mediu încearcă s-o combată.
Din ce se poate face compost
Unul dintre beneficiile obținerii compostului constă în faptul că resturile alimentare și vegetale nu mai ajung la groapa de gunoi, ci sunt transformate în ceva extrem de util pentru persoanele care locuiesc la curte și au o grădină. Înlocuirea fertilizatorilor din comerț este un lucru extrem de important pentru a asigura o bună calitate a produselor crescute în curte.
Astfel, pentru compost putem folosi resturi de legume, iarba tăiată, frunzele căzute, coji de ouă, boabe de cafea, flori, pâine, rumeguș, coji de nuci, material lemnos mărunțit sau gunoi de grajd, fiind și o acțiune extrem de responsabilă față de mediu.
Atenție! Nu se folosesc materialele din sticlă și metal, pietrele, plasticele, cenușa de huila, buruienile cu semințe, ziarele și revistele color, resturile de mâncare gătită, oasele și resturile de carne sau produsele sanitare.
Compostul are rolul de a reține apa și de a hrăni solul cu material organic. În plus, acesta poate preveni transmiterea bolilor prin sol, crescând rezistența în fața agenților patogeni. Substanțele nutritive ajută plantele printr-o creștere mult mai viguroasă, fără a afecta calitatea sau gustul acestora.
Moduri de compostare
Compostarea se poate face prin mai multe tehnici, printre care:
Compostarea la rece – cunoscută și sub numele de compostare anaerobă, constă în suprapunerea straturilor de 15-20 de centimetri de azot, cu cele bogate în carbon. Fiecare strat trebuie udat din abundență, iar grămada se întoarce la o lună pentru aerisire. Finalizarea procesului va avea loc după 6-12 luni.
Compostarea fierbinte – mai poartă numele de „metoda aerobă” sau metoda Berkeley, care se finalizează în 18 zile, folosind multe materiale de carbon – 25 de părți de resturi vegetale cu conținut de carbon la o parte de resturi bogate în conținutul de azot. Pentru un rezultat optim, masa de compostare trebuie să aibă o temperatură cuprinsă între 55 și 65 de grade Celsius, iar grămada trebuie să aibă înălțimea de 1,5 metri.
Pentru început, materialele se așează în straturi alternative, cu înălțimea de 5cm, până se ajunge la grămada de 1,5m. Straturile se udă, iar apoi se întorc după 4 zile. În ziua 6, se desfac lateralele grămezii și se folosesc pentru a obține o nouă grămadă. Întoarcerea se face din 2 în 2 zile, până la apariția râmelor care anunță finalizarea procesului.
Unelte utile
Compostor
Recipientul în care se strâng resturile alimentare și vegetale se numește compostor. Acesta constă, de obicei, într-o cutie încăpătoare de lemn.
Foarfece de grădină
Această ustensilă este de neînlocuit pentru pasionații de grădinărit, extrem de utilă pentru îndepărtarea ramurilor uscate ale copacilor. Foarfeca trebuie să fie de calitate bună și bine ascuțită pentru a tăia ramurile din prima încercare. De asemenea, aceasta trebuie dezinfectată des.
Unealtă de amestec
Compostul trebuie amestecat și răsturnat ocazional, așa că este importnt să aveți o astfel de ustensilă la îndemână.
