Creșterea prețurilor este din ce în ce mai vizibilă și în industria alimentară. Românii găsesc la rafturi produse cu 30% mai scumpe decât toamna anului trecut, iat 70% dintre acestea sunt produse de import.
Deși țara noastră se află pe primele locuri în topul producției de grâu în acest an, având contracte de exporturi pe piețele mari ale industriei, specialiștii nu văd deloc cu ochi buni viitorul.
În România există mori care nu au acces la grâu
Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO, susține pentru Evz.ro că „azi avem în România mori care nu au acces la materia primă, grâu, pentru că aceasta aproape că în unele zone nu este accesibilă, pentru că ea a fost acaparată de firmele de inputuri și este rezervată strict pentru export.
În momentul în care ai 200 mari mori închise sau semiînchise îți pui problema dacă în acea zonă poți să afluiești atât de multă materie primă încât să le ții deschise, să le ții viabile sau piața să o ții aprovizionată.”
În plus, prețurile alimentelor vor ajunge și mai mari de atât, din cauza scumpirii energiei electrice care creează un cerc vicios al scumpirilor: doar îngrășămintele s-au scumpit de 3-400 de ori într-un singur an.
Un alt factor important este costul transporturilor, de asemenea foarte crescut în ultima perioadă. Aceste creșteri vor afecta mulți dintre micii afaceriști, alături de taxele și impozitele mari, având ca rezultat închiderea multor firme mici autohtone.
„Din 1990 încoace nu am avut niciun fel de strategie alimentară, ţara asta nu a avut nici măcar pe hârtie o strategie alimentară, d-apoi să mai şi implementeze. Ţări din jurul nostru deja au strategii pe ramuri: pe pomicultură, pe legumicultură, pe cultură mare, pe zootehnie ş.a.m.d.”, susține Ionel Arion, în încercarea de a explica modul în care s-a ajuns în această situație, pentru sursa citată.
MADR: „Importurile de produse agroalimentare pot reprezenta o provocare pentru securitatea alimentară a României”
Jurnaliștii de la Evenimentul Zilei au lansat câteva întrebări în legătură cu acest subiect oficialilor MADR. Conform acestora, răspunsul s-a întins pe nouă pagini, însă fără a exista o soluție concretă.
„Chiar dacă indicatorii teoretici de securitate alimentară plasează România într-o situație bună în acest domeniu, întrucât dispune de un potențial agricol generos, situându-se pe locul 5 la nivelul UE (poate asigura necesarul de hrană pentru cca 38,5 milioane de oameni), importurile de produse agroalimentare cu valoare adăugată, corelat cu nivelul relativ scăzut de consum din producția internă, pot reprezenta o provocare în contextul actual, pentru securitatea alimentară a României”, a răspuns un oficial MADR pentru sursa citată.
Oficialii MADR au susținut, conform sursei citate, că România are nevoie de digitalizare în agricultură, dar și de „investiții semnificative în depozitare și unități de procesare, în cercetare și inovare, în noile tehnologii și modele de producție care să permită utilizarea durabilă a resurselor și adoptarea de soluții digitale”.
Ministrul agriculturii a comunicat că „fermele de familie sunt pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, al sectorului agricol”, având nevoie de „o mai bună direcţionare a sprijinului precum şi o alocare suficientă, în vederea susţinerii unui număr cât mai mare de beneficiari”.
Statsticile oferite de MADR, un simplu răspuns în locul soluțiilor
Conform sursei citate, oficialii MADR au oferit numere din statistici în loc de soluții, în legătură cu subiectul crizei pieței alimentare.
„În România, din totalul de 3.422.030 de exploatații agricole, aproape 2,5 milioane lucrează mai puțin de 2 ha, iar aproximativ 823 000 au sub 50 ha.
Milioanele de gospodării țărănești și ferme mici de semi-subzistență reprezintă piloni importanți pentru securitatea alimentară a României, atât din perspectiva autoconsumului care susține populația rurală în perioade de criză, dar mai ales din cea a potențialului acestora de a se integra în lanțurile de desfacere și a vinde surplusul pe piață, sub formă proaspătă sau către industria de prelucrare.
Din păcate, acestea se confruntă cu dificultăţi economice importante, greu de compensat pe termen scurt, precum:
– slaba dotare cu mijloace tehnice moderne de producție și recoltare;
– lipsa unui sistem de planificare a producției și de adaptare a acestuia în funcție de cerințele pieței;
– lipsa cunoștințelor de marketing menite să asigure vizibilitate produselor;
– lipsa unor mijloace tehnice de pregătire a produselor pentru a fi distribuite pe piață;
– lipsa resurselor financiare și a capacității de a face salturi calitative în funcționare”.
De asemenea, oficialii MADR au mai trasmis pentru sursa citată că se va elabora, în România, „o strategie pentru tranziţia spre economia circulară (Strategia este elaborată de către DDD-SGG, în colaborare cu Institutul pentru Economie Circulară din România- IRCEM), care propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare, prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivității resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor alimentare”.
