Moșii de vară 2025 sau Sâmbăta Morților reprezintă o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, care pică înainte de Rusalii. Cu această ocazie, în bisericile ortodoxe se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a morților, iar creștinii dau de pomană vase cu mâncare și băuturi.
În fiecare an, în ajunul Rusaliilor, creștinii sărbătoresc Moșii de vară. O sărbătoare cu o însemnătate aparte, deoarece în această zi sunt amintiți cei dragi care au plecat dintre noi.
Două dintre sâmbetele din calendarul ortodox sunt dedicate în mod special pomenirii morților, și anume: Sâmbăta de dinaintea lăsatului de sec de carne, pentru Postul Paștelui, și Sâmbăta de dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, sau Sâmbăta Rusaliilor. Moșii de vară nu este o sărbătoare cu dată fixă, deoarece ziua diferă în funcție de sărbătoarea Rusaliilor. Întotdeauna Sâmbăta Morților este înainte de Rusalii. Moșii de vară 2025 pică, astfel, în data de 7 iunie.
Pe parcursul anului, în tradiția ortodoxă românească există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt: Moșii de iarnă – sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec pentru postul Paștelui Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor. Moșii de toamnă – sărbătoriți în anumite regiuni, fără o dată fixă. Sâmbetele morților din timpul Postului Mare, în care se fac pomeniri suplimentare.
Termenul „moși” provine din tradiții arhaice românești care venerau strămoșii. În tradiția creștină, Moșii de vară sunt o zi de pomenire a tuturor celor adormiți, o ocazie de a ne ruga pentru sufletele lor și de a oferi milostenie în numele lor. Sărbătoarea are rolul de a întări legătura dintre cei vii și cei plecați în lumea de dincolo, arătând iubirea și respectul față de ei.
Moșii de vară exprimă credința că cei adormiți nu sunt uitați, ci fac parte din aceeași familie spirituală cu cei vii. Rugăciunile și pomenile sunt modalități prin care cei în viață se îngrijesc de sufletele celor trecuți dincolo. Conform tradiției, credincioșii pregătesc pachete cu mâncare și obiecte, care sunt oferite de pomană, în special persoanelor nevoiașe sau străinilor. Este recomandat ca aceste daruri să fie oferite în vase noi, precum străchini, căni sau castroane, adesea din lut sau porțelan, împodobite cu flori și umplute cu mâncare și băutură.
Se obișnuiește să se împartă: colivă (făcută din grâu fiert, îndulcită și aromată, simbol al vieții veșnice), colaci și cozonaci, sărmăluțe în foi de viță, orez cu lapte sau păsat, fructe de sezon – în special cireșe, vin roșu sau suc puse în căni noi, dar și mâncare caldă, toate așezate în vase noi. De multe ori, la biserică se aduc pachete deja pregătite, care sunt sfințite și apoi împărțite.
Tradiția spune că nu este bine să dai de pomană alimente crude, precum făină, orez, zahăr sau legume nepreparate.
După slujbă, oamenii merg la cimitir, unde curăță mormintele, aprind lumânări și lasă flori.
