Orașele acționează ca un amplificator al efectelor schimbării climei, pentru că, peste valul de căldură general, se suprapune insula de căldură a orașului”, a explicat Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), spune că este nevoie de o schimbare totală a stilului de viață, dar și de un alt mod de funcționare a economiei pentru a limita cursa infernală a creșterii temperaturii medii globale.

Problema încălzirii globale, un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai mult și în România, are în spate o transformare totală a sistemului climatic, din cauza intensificării efectului de seră.

Climatologul spune că, în tot acest puzzle climatic, cuvântul de ordine este adaptarea, gestionarea altfel a resursei de apă și de energie.

”Va trebui să domolim această creștere a cantității de energie, iar asta o facem prin reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Adaptare înseamnă să știi să gestionezi altfel resursa de apă, resursa de energie, să știi să îți dezvolți localitățile, în așa fel încât să limitezi efectele fenomenelor extreme.

Orașele acționează ca un amplificator al efectelor schimbării climei, pentru că, peste valul de căldură general, se suprapune insula de căldură a orașului”, a explicat Roxana Bojariu. Climatologul susține că putem reduce emisiile gazelor cu efect de seră doar dacă ne modificăm tot stilul de viață și ne adaptăm noii realități climatice.

”Trebuie să ne modificăm, practic, tot stilul de viață. Sigur că am fi putut face și ar fi trebuit să facem mult mai multe, din timp, pentru a putea să gestionăm mult mai bine efectele schimbării climei. Și asta nu doar în cazul României, ci, în general, pe plan global. Alegerile noastre, ca persoane, sunt constrânse de un cadru pe care comunitatea locală, administrația locală îl gestionează. Trebuie să avem un cadru în care alegerea mea verde să dea efectiv roade”, a mai spus Roxana Bojariu, într-un interviu acordat gandul.ro.

„Economia trebuie să se decupleze de carbon și să folosească resursele naturii”

Climatologul a subliniat că societatea nu mai poate funcționa ca până acum, dacă vrea să reducă mortalitatea cauzată de impacturile climatice, iar pentru asta este nevoie de o economie care să se decupleze de carbon și să nu mai pună costurile de mediu ”sub preș.

„Este important să ai această coerență globală, pentru că toată lumea trebuie să intervină și să reducă emisiile. Este vorba de un proiect extraordinar. Specia noastră va trebui să-și arate capacitatea de evoluție tocmai prin această colaborare în acțiunea climatică, tocmai prin această coerență. Dincolo de ceea ce ne desparte, avem multe lucruri care ne aduc împreună.

Problema se pune cum supraviețuim noi ca societate globală, dar și în comunitatea noastră globală. Există mortalitate cauzată de unele impacturi climatice. Societatea nu mai poate funcționa pe bazele de până acum. Avem nevoie de o nouă economie, o economie care să nu mai pună costurile de mediu sub preș, ci să vedem toți că există costuri de mediu.

Avem nevoie de o economie care să se decupleze de carbon și care să folosească mult mai bine resursele naturii. România are oportunități foarte generoase de a face o tranziție. Șansa noastră de a depăși problemele actuale stă tocmai în această tranziție. La o tranziție de acest fel, toată lumea vine la aceeași linie de start și putem să mergem spre 2050 fără să avem rămâneri în urmă”, a mai spus Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu a vorbit și despre sistemul de cercetare, care este fragmentat și subfinanțat. Resursa umană, extrem de importantă în ecuația cercetării, este neglijată la nivel de decizie, ceea ce face ca lucrul în echipe interdisciplinare să devină unul dificil.

„Dacă privim cazul particular al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), au fost mereu investiții în infrastructura de observație a variabilelor meteorologice-climatice și am dispus mereu de o rețea bună și care a fost îmbunătățită, menținută de stații meteorologice.

Pe de altă parte, dincolo de zona aceasta operațională, evident că și ANM are și partea de cercetare. Și întotdeauna a existat, aș spune, o privire superficială, asupra zonei de cercetare sau așa am simțit-o eu ca cercetător. Dar, situația în cadrul Administrației de Meteorologie este încă decentă din punctul ăsta de vedere. Problema cea mare este în sistemul de cercetare general, iar schimbarea climei este, până la urmă, la interferența multor domenii.

Sistemul de cercetare din România este, din păcate, nefuncțional pentru că dintotdeauna a fost subfinanțat. Este nevoie ca cercetătorii să rămână în sectorul de cercetare, să știe că pot să aibă programe la care poată să acceseze fonduri, competiții de proiecte. La noi, anul trecut nu a existat competiție de proiecte de cercetare”, a spus climatologul.

Roxana Bojariu: „Trebuie să domolim creșterea cantității de energie.Ne gândim mai mult la infrastructură decât la resursa umană, la cine va umple acele clădiri”

Climatologul recunoaște că infrastructura este un element definitoriu în cercetare, însă concluzionează că, fără aportul resursei umane, lucrurile nu vor atinge efectul dorit.

„Problema schimbării climei este una transdisciplinară. Dacă trecem dincolo de partea de climatologie, ne lovim, din păcate, de lipsa de integrare. În România, lucrăm greu în echipe interdisciplinare, pentru că sistemul nu permite lucrul ăsta. Avem un sistem de finanțare fragmentat, subfinanțat.

Aici este mare problemă, inclusiv în cazul nostru, pentru că resursa umană este creată de un sistem de învățământ legat de sistemul academic și de cercetare. Resursa umană este un subiect critic și în cazul cercetării privind schimbările climatice. Nimeni nu se gândește atât de mult la resursa umană, așa cum se gândește la infrastructură. Cine va umple aceste clădiri, cine va lucra cu aceste calculatoare?
Resursa umană este, până la urmă, principalul factor care poate să ne ducă înainte, or eu simt că resursa umană este neglijată la nivel de decizie. Se consideră că, până la urmă, fierătaniile sunt mai importante decât omul, zidurile sunt mai impunătoare decât persoana. Infrastructura este importantă și ea, dar fără om, nu faci nimic”, a mai spus Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu este cercetător științific gradul I și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentului de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie. Este doctor în fizică al Universității din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului, predicție climatică, procese climatice regionale din perspectiva adaptării la schimbarea climei și a planificării dezvoltării durabile în România, riscuri climatice. Roxana Bojariu este autor sau coautor la elaborarea mai multor rapoarte ale Grupului Interguvernamental pentru Studiul Schimbării Climei (IPCC), cu sprijinul Națiunilor Unite și al Organizației Mondiale, fiind punct național focal al IPCC.

Anul trecut a fost al cincilea cel mai cald de când se fac măsurători în lume

Anul trecut a fost cel al cincilea cel mai cald an de când se fac măsurători în lume şi ultimii nouă ani au fost cu cele mai crescute temperaturi din timpurile preindustriale, în timp ce schimbările climatice au continuat să crească temperaturile şi să alimenteze vremea extremă, au afirmat joi oameni de ştiinţă americani, relatează Reuters.

Anul trecut a fost egal cu 2015, fiind al cincilea cel mai cald an de când a început înregistrarea datelor, în 1880, au indicat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA) şi NASA.

Aceasta a fost în pofida prezenţei modelului meteo La Nina în Oceanul Pacific, care în general scade treptat temperaturile la nivel global.

Temperatura medie globală a lumii este acum între 1,1 şi 1,2 C, mai mare decât în perioadele preindustriale. Analiza NOAA-NASA a indicat că temperaturile au crescut cu mai mult de 0,2C pe deceniu, ceea ce deschide calea pentru depăşirea obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5C pentru a evita consecinţele sale cele mai devastatoare.

„În ritmul în care mergem, nu va dura mai mult de două decenii pentru a ajunge în acest punct. Şi singurul mod în care să prevenim aceasta este să încetăm emisiile în atmosferă”, a spus Gavin Schmidt, directorul NASA Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale.

Schmidt a spus că se aşteaptă ca 2023 să fie puţin mai cald decât 2022, din cauza unui fenomen de răcire La Nina mai slab.

„Temperatura medie globală va fi şi mai mare în 10 ani de acum”, a spus climatologul Sonia Seneviratne, adăugând că dacă ţările nu încetează să ardă combustibili fosili care emit CO2, temperaturile vor continua să crească.

Schimbările climatice au alimentat condiţii meteorologice extreme pe întreaga planetă în 2022. Europa a avut cea mai fierbinte vară din istorie, în timp ce în Pakistan inundaţiile au ucis 1.700 de oameni şi au avariat infrastructura, seceta a devastat culturile în Uganda şi incendiile de vegetaţie au afectat grav ţări mediteraneene.

Cristiana Furtuna
Cu o experienta de peste 8 ani in mass-media, Cristiana Astefanoaiei lucreaza in presa online din 2015. Din timpul facultatii a profesat la o televiziune locala din Galati, luand interviuri, realizand stiri si emisiuni, iar la Bucuresti a descoperit redactia online revistateo.ro. Ulterior a fost project manager si redactor pentru mai multe website-uri. Experienta se concretizeaza in materialele Agromedia care aduc informatii utile cititorilor.

    You may also like

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată.