Descoperă

Tradiții de toamnă românești. Ce se face din moși strămoși în septembrie

Tradiții de toamnă românești. Ce se face din moși strămoși în septembrie
Tradiții de toamnă românești. Ce se face din moși strămoși în septembrie

Septembrie este prima lună de toamnă, anotimpul în care se culeg roadele muncii de peste an. În această lună, românii creștini sărbătoresc mai multe sărbători importante.

Tradițiile lunii septembrie sunt, în mare parte, legate de recoltarea produselor agricole, dar și de sărbătorile creștine. Prima zi a lunii se numește Indicatorul pentru că, spune tradiția populară, vremea acestei zile va da tonul întregii luni.

Sărbătorile religioase și tradițiile specifice

Prima sărbătoare importantă a lunii septembrie este Nașterea Fecioarei Maria, prăznuită de credincioși la data de 8 septembrie. În tradiția populară, Sfântă Mărie Mică, așa cum este denumită, este ziua în care toamna începe cu adevărat. Acest anotimp ar dura până pe data de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.

În septembrie, oamenii culeg via și porumbul și livezile, iar, până pe data de 8 se mai pot culege plantele de leac. Perioada dintre cele două sărbători închinate Fecioarei Maria se numește Între Sântămării.

În acest timp, tradiția spune că se încheie văratul oilor la munte și este o perioadă optimă pentru semănăturile de toamnă. De asemenea, tot în acest interval, oamenii nu au voie să se scalde în apă din cauza murdăriei cauzate de cerbi și nici să doarmă pe prispă.

O altă sărbătoare importantă în luna septembrie este Ziua Crucii, sărbătorită anual pe data de 14 septembrie, atunci când creștinii prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci.

Conform obiceiului popular, în această zi se bat nucii, și începe perioada în care se culeg strugurii, un proces numit ostrovul viilor. La această acțiune iau parte toți sătenii, fiind considerat un prilej de petrecere, de bucurie care se sărbătorește cu lăutari.

De asemenea, oamenii fac focuri din vița de vie uscată și sărbătoresc cu mâncare, băutură, muzică și jocuri.

Tradiții de toamnă românești. Ce se face din moși strămoși în septembrie

Legende populare de Ziua Crucii

Sătenii obișnuiau, în trecut, să dea primul must de pomană, în ulcele noi, fiind o ofrandă adusă lui Dumnezeu. De asemenea, primul must se arunca pentru cei trecuți în neființă, un gest care avea menirea să îi facă și pe aceștia să se bucure de recoltă.

În tradiția populară există multe legende legate de Ziua Crucii. De exemplu, oamenii credeau că, în această zi se închide pământul și că atrage cu sine toate insectele, plantele și reptilele care au ieșit la suprafață în timpul primăverii.

Astfel, toți șerpii se strângeau într-un singur loc, se încolăceau și se transformau într-o piatră prețioasă rară care avea puterea de a vindeca toate bolile.

În Ziua Crucii, preotul sfințește vinul și butoaiele în care este depozitat acesta, o tradiție menită să aducă gospodarilor mult belșug și o recoltă bogată și în anul următor.

O superstiție spună că nu este bine să culegi ultimii struguri de pe butuc, aceștia fiind hrană pentru păsările cerului, denumiți astfel ”Strugurii lui Dumnezeu”.

Tot în Ziua Crucii se sfințesc plante de leac precum busuiocul, cimbrul, măghinarul și menta, având credința că, după sfințire, vor avea mult mai multă putere. Apoi, plantele sfințite se puneau la icoană.

O superstiție populară spune că dacă pui în portofel o monedă sfințită de Ziua Crucii, alături de o cruciuliță, atunci vei avea spor și bogăție.

Stefania Zavod Istrate
Cu experienta de peste 3 ani in presa online, Stefania Zavod Istrate a tradus si adaptat materiale din limba engleza si a realizat materiale video. In prezent, lucreaza la propriul proiect pe YouTube, un canal de continut video tip vlog si este redactor pasionat de curiozitati si trucuri pe Agromedia.

    You may also like

    Comments are closed.

    More in Descoperă