Bujorii sunt unele dintre cele mai spectaculoase flori de grădină. Parfumul și apariția lor minunată nu atrag doar oamenii, ci și albinele și fluturii. Bujorii au printre cele mai mari flori, unele specii având diametrul de 15cm.
În plus, bujorul este o plantă perenă extrem de rezistentă, existând atestări ale înfloririi acestora timp de zeci de ani. Deși sunt originari din Asia, bujorii înfloresc aproape peste tot pe glob și sunt extrem de apreciați în buchetele de flori ale mireselor.
Cum se plantează bujorii
Fiind plante perene, bujorii sunt destul de rezistenți dacă au solul potrivit și se ține cont de lumină și temperatură. Perioada optimă de plantare este toamna, din septembrie până la mijlocul lui octombrie, pentru a avea timp să-și dezvolte rădăcinile.
Având nevoie de 6-8 ore de lumină pe zi, bujorii trebuie plantați într-un loc aerisit și lipsit de umbră. Solul optim este cel bine afânat, argilos și bine drenat, având nevoie de o săpare pe an pentru a asigura această condiție. De asemenea, bujorii trebuie să fie feriți de vânturile puternice, fiind plante destul de înalte.
Fertilizarea se face de două ori pe an, toamna, înainte de îngheț, și primăvara, înainte să răsară, fără a atinge planta cu îngrășământ, doar solul din jurul ei.
Unul dintre cele mai importante sfaturi pentru a avea o tufă bogată și sănătoasă de bujori este să nu îi rupeți în primii ani de înflorire, altfel nu vor mai crește și nu se vor mai dezvolta. Puteți rupe florile de-abia după 2-3 ani de când au început să înflorească.
Mai există un aspect important și acesta este legat de rădăcinile bujorilor care nu trebuie mutate timp de 4-5 ani de la plantarea inițială. Atunci când rădăcinile sunt deranjate, există riscul ca aceștia să nu mai înflorească câțiva ani.
Bujori – boli și dăunători
Mucegaiul cenușiu – apariția mucegaiului albicios pe tulpina plantei și uscarea lăstarilor sunt primele semne ale apariției bolii. Primul pas pentru vindecare este îndepărtarea părților afectate și tratamentul de specialitate. În plus, planta nu mai trebuie udată timp de câteva zile, urmând îndepărtarea frunzelor care au stat în apropierea celor afectate.
Apariția petelor roșiatice pe bujori este un semn că planta are nevoie de mai mult îngrășământ. În acest caz, după înflorire, se elimină părțile afectate și se aplică fertilizator mai des.
Bujorii pot fi afectați și de ciuperci și mucegaiuri, iar primul semn este apariția petelor alungite de culoare gri-roșiatică pe frunze și pe tulpină. Părțile afectate ale bujorului trebuie eliminate și dacă boala nu dispare, atunci se taie toată planta până la nivelul solului. Anul următor, planta va crește din nou.
