Ionuț Minea, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a declarat în cadrul unei emisiuni de la Digi24 motivele pentru care seceta pedologică din anul 2022 este diferită și mai periculoasă decât în alți ani.
În plus, Ionuț Minea deține și funcția de Director al Stațiunii de Cercetări Fizico-Geografice și Monitorizare a Calității Mediului Mădârjac, susținând că nivelul de apă din pânza freatică nu a mai crescut din toamna anului trecut din cauza lipsei de precipitații.
Cantități de apă mai reduse cu 30-50% față de anul trecut
Ionuț Minea a declarat pentru Digi24 că anul acesta este unul dificil pentru agricultori, din cauza lipsei precipitațiilor.
„Trecem acum printr-un moment destul de dificil. Nu ne așteptam la un astfel de fenomen care să se manifeste chiar la începutul verii. În această perioadă, în luna iunie, în mare parte ar fi trebuit să avem o scurgere bogată pe râurile din țară și inclusiv pe fluviul Dunărea. Această scurgere bogată trebuia să fie generată de o cantitate destul de mare de precipitații care să fi căzut inițial în timpul iernii și ulterior acum la începutul verii.
Anul acesta este un an mai special. Cantitățile de precipitații care au căzut pe teritoriul României, inclusiv pentru partea de est a României, sunt foarte foarte scăzute. Dacă, de exemplu, în medie, pentru zona Moldovei aveam undeva în prima jumătate a anului între 270-300-350 de litri pe metru pătrat, în această perioadă, în primele 6 luni, am avut, de exemplu la Botoșani, 100 de litri, la Iași 140 de litri, mai spre sud la Galați 145-150 de litri. Avem cantități mai reduse, 30-50% față de o medie anuală a acestor luni.
Toți acești factori, inclusiv factorul uman, care își pune amprenta prin prelevări de apă, prin tot felul de derivații, duc la scăderea debitelor râurilor și inclusiv al fluviului Dunărea”, a declarat Minea pentru sursa citată.
Seceta din anul acesta este cauzată și de seceta din anii trecuți
Ionuț Minea a susținut că va mai dura mult timp de acum înainte până când pânza freatică se va încărca.
Situația actuală nu este una generată de lipsa precipitațiilor din ultima lună, lună și jumătate. Măsurătorile pe care le-am făcut în cadrul unor proiecte de cercetare – de exemplu vulnerabilitatea resurselor de apă din subteran, din Podișul Moldovei, la schimbările climatice – au vizat analiza variațiilor nivelului freatic din Podișul Moldovei.
Au scos în evidență că seceta aceasta este o reflexie a secetei care a fost încă din anul trecut, august-septembrie. Pânza freatică nu a mai fost reîmprospătată, nu a mai existat posibilitatea de a se reîncărca cu apă și ușor, ușor nivelul freatic a scăzut, pe fondul cererii din ce în ce mai mare de apă pentru consumul casnic, consumul pentru diverse activități în agricultură. Aici sunt foarte multe investiții făcute la nivel local în legumicultură în zona Moldovei au dus la un deficit de apă destul de pregnant.
În următoarea perioadă lucrurile nu se vor remedia, chiar dacă vom avea cantități importante de precipitații. Vor mai dura câteva luni până când această pânză freatică se va reîncărca”, a comunicat Ionuț Minea, pentru Digi24.
Zona Moldovei este cea mai afectată de secetă
Profesorul Minea a făcut un istoric al datelor hidrologice și hidrogeologice din ultimii 20 de ani, demonstrând cât s-a schimbat situația în ultimii ani.
„Să ne uităm pe datele climatice din anul 2000 sau 2007. De exemplu, în primele șase luni ale anului 2000, la Iași cădeau undeva la 150-160 de litri pe metru pătrat. În 2007, un alt an cu secetă extrem de accentuată pe teritoriul României, în partea de est am avut undeva la 167-170 de litri. Specialiștii de la «Apele Române» într-adevăr ne arată că se poate gestiona această situație.
O scădere cu 10% a acestor volume nu este una impresionantă. Dacă putem avea precipitații ceva mai abundente în aria montană, aceste lacuri pot prelua un volum foarte mare de apă.
Zilele acestea sunt în practică cu studenții de la Facultatea de Geografie la Stațiunea de Cercetări «Ion Gugiuman» de pe Rarău și a mai plouat câte ceva, chiar în această seară, undeva la 3,2-2 litri.
Ușor, ușor, probabil, vom intra într-o oarecare normalitate, dar reflecția secetei care se manifestă încă de anul trecut, mai ales în subteran, va fi mai greu de diminuat”, a completat profesorul pentru sursa citată.
„Nu putem da vina doar pe schimbările climatice”
Conform datelor profesorului, în ultimele două decenii secetele au fost destul de frecvente în România.
„Nu putem da vina pe schimbările climatice pentru tot ceea ce se întâmplă ca fenomen extrem în România, dar dacă analizăm datele climatice, datele hidrologice, datele hidrogeologice vom vedea că în ultimele două decenii secetele au frecvență destul de ridicată.
Ele nu au un impact psihologic foarte mare, pentru că, în mod normal, mai ales pentru partea de sud și de est a României acestea se produc spre sfârșitul verii și începutul toamnei, atunci când anul agricol deja se cam sfârșește, recoltele sunt strânse iar efectul social și psihologic nu este unul pregnant.
Anul acesta, seceta se manifestă încă de la începutul verii și de aceea acest impact este unul foarte mare și psihologic și social.
Dacă este să ne uităm pe secvența aceasta, din anul 2000 până în prezent, putem menționa anii 2000, 2007, 2011, 2015, 2018, toamna anului 2020, toamna anului 2021 și iacătă vara anului 2022 iar această frecvență a secetelor este foarte foarte mare, mai ridicată decât în mod normal.
Dacă e să analizăm științific datele hidrologice și hidrogeologice, vom vedea că în ultimii 20 de ani suntem chiar într-o continuă perioadă de secetă, din când în când întreruptă de ani mai normali sau mai ploioși”, a declarat Ionuț Minea.
Administrația Națională „Apele Române” a comunicat că principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și productia de energie electrică) sunt pline în proporție de 80%.
