Paștele, cea mai importantă sărbătoare creștină, este însoțit de multe tradiții și obiceiuri, atât religioase, cât și culinare. Una dintre cea mai importantă tradiție spune să petrecem Paștele alături de cei dragi, să fim senini și să ne gândim atent la sufletele noastre.
În fiecare zonă a țării sunt alte tradiții, fiecare aducând culturii noastre o notă specială, rar întâlnită la alte popoare. Cu fiecare an care trece oamenii țin din ce în ce mai puțin de aceste obiceiuri, însă există mai multe mijloace prin care putem păstra cultura românească, iar una dintre aceste mijloace este adaptarea lor la prezent.
Obiceiuri religioase
Perioada Paștelui începe cu Postul mare, cel mai lung și mai greu post, care se ține timp de 40 de zile. Ultima săptămână din Postul mare se numește Săptămâna Patimilor și este cel mai important moment din punct de vedere religios. În fiecare seară, începând cu lunea de după Florii, se țin la biserică slujbele speciale denumite și Denii.
Una dintre cele mai importante tradiții din această perioadă este vopsitul ouălor. Această activitate se face în Joia Mare, însă, gospodinele care nu au timp le pot face și în ziua de sâmbătă.
Vinerea Mare este o zi foarte importantă, în special datorită slujbei de la biserică, unde credincioșii cântă Prohodul. De asemenea, în unele zone ale țării, în această zi se trece pe sub Domnul. Prin aceast obicei, credincioșii duc flori proaspete din grădină și lumânări la biserică. punându-le pe masa așezată în mijlocul bisericii, pe sub care trec de trei ori, de fiecare dată închinându-se și sărutând crucea și cartea sfântă.
În noaptea de sâmbătă spre Duminică, creștinii sunt așteptați la slujba de Înviere, acolo unde, la miezul nopții, sunt îndemnați de preot să vină și să ia lumină.
Obiceiuri populare de Paște
Ziua Învierii marchează și finalul Postului, iar credincioșii se pot desfăta din preparatele delicioase ale perioadei. În plus, în această zi există mai multe tradiții, diferite în funcție de zona țării. Spre exemplu, în Maramureș, copiii își vizitează vecinii pentru a-i anunța că a Înviat Domnul, primind ouă roșii.
În Banat, prima masă din ziua Invierii este foarte importantă, existând obiceiul ca masa și bucatele să fie tămâiate, iar ca fiecare membru al familiei să mănânce pâine sfințită, iar apoi să bea vin.
În Călărași, la slujba de Înviere sunt aduse multe bucate pentru a fi sfințite Pe lângă ouăle roșii, colaci și cozonaci, creștinii mai adus și cocoșei albi pentru că se spune că aceștia vor fi primii care vor cânta și vor da de veste că a Înviat Mântuitorul. După ce cântă, cocoșii albi se dau se pomană sărmanilor în ziua de Paște.
În Țara Moților, tinerii se împart în două tabere. Una dintre echipe reprezintă băieții care păzesc toaca bisericii în cimitir, iar cealaltă echipă trebuie să o fure. Echipa care pierde oferă masa echipei câștigătoare, deși, bineînțeles, tinerii se bucură de un ospăț ca la carte împreună.
Desigur, un obicei cunoscut și păstrat în toată țara este ciocnitul ouălor vopsite de Paște, un prilej de sărbătoare în special pentru copii. Cel care lovește primul în ou spune „Hristos a înviat!”, iar cel care”primește” răspunde „Adevărat a înviat!”.
