Ora de iarnă 2025 aduce din nou întrebarea clasică: când dăm ceasurile cu o oră înapoi? Schimbarea aduce modificări în programul zilnic și poate influența ritmul biologic, motiv pentru care mulți se întreabă cum să se adapteze mai ușor la acest interval.
Află tot ce trebuie să știi despre ora de iarnă 2025: când se schimbă ceasurile, cum ne influențează rutina și ce sfaturi te ajută să te adaptezi mai ușor la noul program.
Ora de iarnă înseamnă revenirea la timpul standard, prin mutarea ceasurilor cu o oră înapoi. Este opusul orei de vară, când ceasurile sunt date înainte. Scopul acestei schimbări este să adaptăm activitățile zilnice la lumina naturală, care iarna este mai redusă. Astfel, diminețile devin mai luminoase, chiar dacă serile se întunecă mai devreme.
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în fiecare an în ultima duminică din octombrie. Atunci, la ora 4:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00. Practic, câștigăm o oră de somn în noaptea respectivă. Această modificare este aplicată de toate statele Uniunii Europene și are rolul de a uniformiza programul de lucru și de transport.
Deși pare o simplă formalitate, schimbarea aduce efecte clare. Soarele răsare mai devreme dimineața, ceea ce poate fi un avantaj pentru cei care încep activitatea devreme. În același timp, apusul soarelui se produce mai repede, iar serile devin mai scurte. Acest lucru influențează organismul, de la nivelul energiei zilnice până la calitatea somnului.
La nivel mondial, aproximativ 40% dintre țări folosesc sistemul schimbării orei. Această ajustare este importantă pentru sincronizarea programelor internaționale: transport, tranzacții financiare sau activități sociale. Chiar dacă pentru unii pare doar o regulă birocratică, menținerea unui fus orar comun face ca lucrurile să funcționeze mai bine între state.
În ultimii ani, această practică a stârnit multe discuții. Specialiștii avertizează că schimbarea poate perturba ritmul circadian, ceea ce duce la oboseală, tulburări de somn sau chiar riscuri pentru sănătatea inimii. Tocmai de aceea, tot mai multe voci susțin renunțarea la acest obicei.
Există deja inițiative legislative în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite, pentru a elimina schimbarea orei de două ori pe an. Unele state vor să rămână permanent la ora standard, altele la ora de vară. Scopul acestor măsuri este să reducă efectele negative asupra sănătății și să simplifice viața de zi cu zi.
România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie și duminică, 26 octombrie 2025. Atunci, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, mai exact de la 04:00 la 03:00, marcând revenirea la timpul standard, conform Timeanddate.com. Practic, vom câștiga o oră de somn, dar și o zi care va părea mai lungă, fiind cea mai lungă din an. Această schimbare este stabilită la nivel european și se aplică în mod uniform în toate țările membre ale Uniunii Europene.
Ora de iarnă înseamnă, de fapt, revenirea la fusul orar natural, cunoscut sub denumirea de Eastern European Time (UTC+2). Deși pentru mulți pare o simplă ajustare tehnică, impactul asupra vieții de zi cu zi este resimțit imediat. Diminețile devin mai luminoase, ceea ce ajută la începutul programului, dar serile se întunecă mai devreme.
Chiar dacă la prima vedere trecerea la ora de iarnă pare un câștig, obținem o oră în plus de somn, organismul nu se adaptează atât de simplu. În primele zile, mulți oameni trec prin insomnii, treziri frecvente sau senzația că somnul nu este odihnitor. Specialiștii arată că aceste dereglări pot dura până la o săptămână, timp în care corpul încearcă să își recalibreze ritmul natural, conform Harvard.edu.com.
Această ajustare influențează direct ritmurile circadiene, ceasul intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Lumina dimineții devine mai puternică, dar serile se întunecă mai devreme, iar organismul are nevoie de timp pentru a-și sincroniza funcțiile. Această neconcordanță dintre ora oficială și nevoile corpului este descrisă de specialiști ca „jet lag social”, o stare similară cu cea resimțită după schimbarea rapidă a fusului orar.
Trecerea la ora de iarnă nu influențează doar somnul, ci și sănătatea fizică și mentală. Există studii care arată o creștere a riscului de infarct și accidente rutiere în primele zile după schimbare, din cauza oboselii și a lipsei de adaptare. Totodată, tulburările de dispoziție, anxietatea și episoadele de depresie pot fi accentuate la persoanele vulnerabile, făcând perioada de tranziție mai dificilă.
De ce se schimbă ora de iarnă. De unde vine acest obicei și ce legătură are cu agricultura
Sfaturi pentru a te adapta mai ușor la ora de iarnă
Pentru a trece mai ușor la ora de iarnă, unul dintre cele mai importante lucruri este să îți ajustezi treptat programul de somn. Specialiștii recomandă ca, începând cu câteva zile înainte, să aduci ora de culcare și trezire cu câte 10–15 minute mai devreme.
În acest fel, corpul nu va resimți schimbarea ca pe un șoc brusc și îți va fi mai simplu să te obișnuiești cu noul ritm. În plus, o rutină constantă de somn și trezire, păstrată inclusiv în weekend, susține echilibrul organismului și menține ritmurile circadiene stabile, conform Nypost.com.
Lumina naturală joacă un rol esențial în această adaptare. O plimbare dimineața, imediat după trezire, sau simpla expunere la soare prin fereastră ajută la reglarea ceasului intern. Dacă diminețile sunt întunecate, poți apela la o lampă cu spectru complet ori la un “sunrise alarm clock”, care imită treptat răsăritul. Astfel, organismul primește semnalele de care are nevoie pentru a-și regla somnul și energia de peste zi.
Pe lângă program și lumină, este foarte important să îți creezi un mediu de somn sănătos. Dormitorul trebuie să fie întunecat, răcoros și liniștit, iar ecranele cu lumină albastră ar trebui evitate înainte de culcare.
O baie caldă, câteva pagini de citit sau exerciții de respirație pot deveni ritualuri relaxante care să îți trimită corpului semnalul că e timpul pentru odihnă. De asemenea, reducerea cofeinei după-amiaza și evitarea meselor grele ori a alcoolului seara contribuie la un somn mai odihnitor.
Nu în ultimul rând, fii blând cu tine în această perioadă de tranziție. Este normal ca oboseala să apară în primele zile, iar un pui de somn scurt de 20–30 de minute poate fi de ajutor, atâta timp cât nu este luat prea târziu. Activitatea fizică ușoară dimineața și menținerea unei hidratări corecte sprijină nivelul de energie.
Istoria schimbării orei și motivele pentru care există
Ideea de a adapta timpul la anotimpuri nu este deloc nouă și își are rădăcinile chiar în Antichitate. Romanii, de exemplu, foloseau ceasuri cu apă care aveau scale diferite pentru zilele lungi și cele scurte, astfel încât activitățile lor să fie mai bine corelate cu lumina naturală.
Mult mai târziu, în 1784, Benjamin Franklin a scris, într-un ton satiric, că parizienii ar putea economisi ceara dacă s-ar trezi mai devreme vara și ar profita de lumina zilei. Nu a propus schimbarea ceasurilor, dar ideea sa a rămas ca un punct de plecare în discuțiile ulterioare.
Primul pas concret către sistemul modern i se datorează entomologului neozeelandez George Hudson, care, în 1895, a sugerat mutarea ceasurilor cu două ore primăvara, pentru a beneficia de mai mult timp liber după muncă. La scurt timp, în 1908, în Thunder Bay (Canada), a fost testată pentru prima dată această schimbare.
Totuși, abia în timpul Primului Război Mondial, Germania și Austro-Ungaria au implementat oficial ora de vară, în 1916, pentru a economisi cărbune și energie. Marea Britanie și Statele Unite au urmat exemplul, transformând ideea într-o strategie de război, notează Historia.com.
După încheierea războiului, multe țări au renunțat la schimbările de oră, însă altele, precum Germania, SUA și Regatul Unit, au continuat să o practice. În Statele Unite, sistemul a fost reglementat prin Uniform Time Act din 1966, care a stabilit perioadele clare de trecere între ora de vară și cea standard.
România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1917, apoi a abandonat-o și reintrodus-o în 1932. Mai târziu, în perioada 1940–1942, practica a fost menținută în permanență, ca măsură în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Motivele din spatele acestei schimbări au variat de-a lungul timpului. Inițial, argumentul principal era eficiența energetică: folosirea mai intensă a luminii naturale pentru a reduce consumul de combustibil și energie.
Odată cu industrializarea, oamenii aveau programe fixe, iar ajustarea orei ajuta la potrivirea acestora cu ciclurile naturale de lumină. În perioadele de război, avantajul era cu atât mai important pentru economisirea resurselor. Ulterior, odată cu dezvoltarea transportului, a comunicațiilor și a globalizării, a apărut nevoia unei standardizări internaționale a timpului și așa a apărut schimbarea orei.
